Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunţat miercuri în favoarea abolirii regulamentului care încredinţează responsabilitatea asupra solicitanţilor de azil ţărilor de intrare a migranţilor în UE, un dispozitiv aflat în centrul sistemului european actual care provoacă tensiuni, relatează AFP, conform Agerpres.

Executivul european urmează să prezinte în septembrie propunerea sa de reformă a politicii migratorii în UE, foarte aşteptată şi amânată în mai multe rânduri. Dezbaterea privind lipsa de solidaritate între ţările europene a fost relansată de incendiul devastator din tabăra de refugiaţi Moria, de pe insula grecească Lesbos.

„În centrul reformei este un angajament pentru un sistem mai european”, a declarat Ursula von der Leyen în faţa Parlamentului European, unde a rostit în cursul dimineţii primul ei discurs privind starea Uniunii.

„Pot să anunţ că vom aboli regulamentul Dublin şi îl vom înlocui cu un nou sistem european de guvernanţă a migraţiei”, a adăugat şefa executivului UE.

„Vor exista structuri comune pentru azil şi returnare. Şi va exista un nou mecanism puternic de solidaritate”, a spus ea, în contextul în care ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor – Grecia, Malta sau Italia – se plâng că trebuie să facă faţă unei sarcini disproporţionate.

Von der Leyen, care a făcut din această reformă una dintre priorităţile mandatului său, nu a intrat însă în detalii privind acest „nou Pact european privind migraţia şi azilul”, care va fi prezentat miercurea viitoare.

La cinci ani de la criza migraţiei din 2015, UE trece printr-un moment de cotitură, tentativele precedente de reformare a sistemului eşuând din cauza diviziunilor între europeni, care trebuie să sprijine propunerea Comisiei.

„Imaginile din tabăra Moria ne reamintesc dureros că Europa trebuie să acţioneze în unitate”, a subliniat Ursula von der Leyen în discursul său. „Trebuie să ne intensificăm eforturile în materie de asumare a responsabilităţilor”, a mai spus ea.

Grecia speră la o implicare mai activă a UE

Drept răspuns la solicitarea Greciei, care speră la o implicarea mai activă a UE în gestiunea centrului care îl va înlocui pe cel de la Moria, ea a confirmat că executivul comunitar lucrează „la un proiect derulat în comun cu autorităţile greceşti pentru instalarea unei tabere pe insula Lesbos”.

„Putem să ajutăm în cadrul procedurilor de azil şi returnare şi să ameliorăm sensibil condiţiile de viaţă ale refugiaţilor”, a spus ea în faţa eurodeputaţilor.

Dar „aşteptăm de la toate statele membre să-şi intensifice şi ele eforturile”, a insistat Ursula von der Leyen. „Migraţia constituie o provocare europeană şi Europa în întregul ei trebuie să-şi asume rolul”.

În ultimii ani, tentativele de mutare a solicitanţilor de azil în interiorul UE s-au lovit de refuzul ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) de a primi migranţi.

Imediat după incendiul de la Moria, în jur de zece state europene au acceptat să primească circa 400 de copii şi adolescenţi neînsoţiţi care se aflau în tabăra de refugiaţi sinistrată.

Germania, care exercită preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a fost, ca şi în 2015, cea mai înclinată să-şi deschidă porţile refugiaţilor, anunţând că va primi, pe lângă circa 150 de minori neînsoţiţi, peste 1.500 de persoane, în principal familii. Cancelarul Angela Merkel a deplâns însă cu această ocazie absenţa unei soluţii europene concertate pentru primirea mai multor refugiaţi.

În cadrul „pactului pentru migraţie”, Ursula von der Leyen a promis „măsuri pentru a lupta împotriva traficanţilor, pentru întărirea frontierelor externe şi pentru aprofundarea parteneriatelor externe şi pentru crearea de căi legale de acces”.