Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susţine, miercuri, la Bruxelles, primul său discurs privind starea Uniunii. Acesta va fi urmat de o dezbatere, în plen, cu membrii Parlamentului European, anunţă Comisia Europeană, conform Agerpres.

Printre subiectele ce vor fi abordate de aceasta se numără activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică şi sanitară provocată de COVID-19. De asemenea,  Ursula von der Leyen va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice şi situaţia din vecinătatea Europei.

Liderii grupurilor politice vor evalua activitatea Comisiei şi îşi vor exprima opiniile cu privire la priorităţile Comisiei pentru 2021.

În fiecare an, în luna septembrie, preşedintele Comisiei Europene rosteşte în faţa Parlamentului European un discurs privind starea Uniunii, în care face un bilanţ al realizărilor din ultimul an şi prezintă priorităţile pentru anul următor. De asemenea, expune soluţiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană şi idei pentru conturarea viitorului UE.

Discursul este urmat de dezbaterea plenară privind Starea Uniunii Europene, discuţiile concentrându-se asupra unor aspecte importante precum redresarea socială şi economică, schimbările climatice, şomajul în rândul tinerilor şi migraţia.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de preşedintele Comisiei în acel moment, Jose Manuel Barroso.

CE aprobă primul raport de analiză prospectivă strategică

În acest context, amintim că, săptămâna trecută Comisia Europeană a aprobat primul său raport de analiză prospectivă strategică, cu obiectivul de a identifica provocările şi oportunităţile emergente pentru a putea ghida mai bine alegerile strategice ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Rezultatele analizei prospective strategice vor ghida procesul de elaborare a celor mai importante iniţiative politice. Aceasta va ajuta Comisia să elaboreze politici şi o legislaţie capabile să facă faţă provocărilor viitorului şi să răspundă atât nevoilor prezentului, cât şi aspiraţiilor pe termen lung ale cetăţenilor europeni. Raportul din 2020 prezintă argumentele în sprijinul utilizării analizei prospective în procesul de elaborare a politicilor UE şi introduce conceptul cuprinzător de rezilienţă a UE.

În concordanţă cu ambiţiosul Plan de redresare pentru Europa, Raportul de analiză prospectivă strategică din 2020 examinează rezilienţa UE din patru perspective: socială şi economică, geopolitică, ecologică şi digitală. Pentru fiecare dintre aceste perspective, raportul identifică capacităţile, vulnerabilităţile şi oportunităţile pe care le-a scos în evidenţă criza şi care trebuie abordate pe termen mediu şi lung.