Beatrice Fihn, care conduce organizația care militează pentru eliminarea armelor nucleare, consideră „șantajul” nuclear al lui Vladimir Putin ca fiind „extrem de periculos”. Ea spune că amenințarea nucleară este „utilizată într-un mod extrem de răuvoitor” și se află în prezent la un nivel foarte ridicat, așa cum nu a mai fost vreodată.
Beatrice Fihn, șefa Campaniei Internaţionale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a declarat marți că preşedintele rus Vladimir Putin exercită un „şantaj” nuclear pentru a împiedica lumea să ajute Ucraina, ceea ce reprezintă un exerciţiu „extrem de periculos”. ICAN este o coaliţie de organizaţii neguvernamentale care militează pentru eliminarea armelor nucleare, recompensată cu premiul Nobel pentru Pace în 2017.
„Cred că acesta este unul dintre momentele cele mai înfricoşătoare în ceea ce priveşte armele nucleare”, a recunoscut Beatrice Fihn, într-un interviu acordat agenţiei franceze AFP, potrivit Agerpres.
Nivelul ameninţării nucleare nu a fost niciodată atât de ridicat, afirmă suedeza de 40 de ani, admiţând că „acesta este incredibil de îngrijorător şi de apăsător”.
Vladimir Putin a plasat în alertă armamentul nuclear
La doar câteva zile după ce şi-a trimis trupele în Ucraina la 24 februarie, preşedintele rus a plasat în stare de alertă toate componentele forţei de descurajare, inclusiv cea nucleară.
O decizie „extrem de neobişnuită”, a afirmat marţi şefa serviciilor de informaţii americane Avril Haines, într-o intervenţie în Congresul SUA, subliniind că aşa ceva nu s-a mai întâmplat „din anii ’60” ai secolului trecut.
„Este foarte periculos”, insistă Beatrice Fihn: „Nu numai că are menirea să insufle frica în lumea întreagă, dar este vorba şi de a o speria suficient de tare pentru a o împiedica să ajute Ucraina”.
Vladimir Putin a schimbat paradigma descurajării, opinează ea. Acolo unde arsenalul nuclear trebuie să împiedice un conflict, Moscova îl utilizează dimpotrivă pentru a-l înlesni.
„Rusia îl utilizează practic în scop de şantaj pentru a putea invada Ucraina şi ca nimeni să nu poată interveni”, apreciază şefa ICAN, adăugând: „Ameninţarea nucleară este în prezent utilizată într-un mod extrem de răuvoitor şi nepotrivit pentru a invada ilegal o altă ţară care nu este dotată cu arma nucleară”.
Totuşi ea consideră că este puţin probabil ca preşedintele rus să recurgă la arma nucleară în acest moment. Dar „nu poate fi exclus” şi „începem să ne temem că s-ar putea întâmpla”, adaugă Beatrice Fihn.
„Neînţelegerile pot să se amplifice foarte rapid” şi s-ar putea ajunge „la utilizarea accidentală” a armei nucleare.
Dar ar putea ieşi ceva bun din tot acest rău dacă această criză serveşte drept „semnal de alarmă” şi forţează puterile nucleare la dezarmare.
„Dacă supravieţuim acestei situaţii, nu vom avea mereu aceeaşi şansă”, subliniază şefa ICAN.
„Nu putem lăsa unele ţări să facă asta altor ţări doar pentru singurul motiv că ele au arme nucleare„, opinează ea.
Interes în creștere pentru Tratatul de interzicere a armelor nucleare
ICAN a câştigat premiul Nobel pentru pace pentru că a militat neîncetat pentru aplicarea Tratatului de interzicere a armelor nucleare, ratificat de 59 de ţări, dar de niciuna din puterile nucleare.
Beatrice Fihn afirmă că de la declanşarea crizei interesul pentru acest tratat a crescut şi chiar ţări care dispun de arma atomică l-au criticat pe preşedintele Putin.
„Cred că există o breşă aici şi că noi putem realmente să începem să lucrăm la dezarmare”, explică ea, adăugând că, odată conflictul încheiat, Moscova nu ar trebui să fie autorizată să-şi păstreze arsenalul nuclear.
„Ei vor trebui să facă ceva pentru a putea reveni în cadrul comunităţii internaţionale şi acest ceva ar trebui să fie dezarmarea nucleară”, speră şefa ICAN.
În aşteptare, ea afirmă că primeşte numeroase mesaje de la oameni îngrijoraţi, care o întreabă cum să vorbească despre această situaţie propriilor copii.
„Toată lumea este înspăimântată”, potrivit Beatrice Fihn, care recunoaşte că situaţia este apăsătoare: „Am petrecut ultimii zece ani vorbind despre ceea ce se întâmplă când o armă nucleară este utilizată, ce se întâmplă cu corpurile, ce se întâmplă cu oraşele şi cred că este foarte dur să vorbesc despre asta acum”.