INTERVIU Ana Maria Mihăescu, şefa misiunii IFC în România, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, spune că instituţia pe care o conduce e pregătită să participe şi cu finanţare, şi cu experienţă, la viitoarea Bridge Bank.
Capital: Care este situația investițiilor făcute de IFC în România la ora actuală?
Ana Maria Mihăescu: Acum, avem investiții active în România de 700 de milioane de dolari, atât în participațiuni la diverse companii private, cât și ca linii de credit. Politica IFC este de avea portofoliul de participațiuni activ doar o perioadă de cinci sau șapte ani. Principalele sectoare în care am investit până acum sunt sistemul bancar, infrastructura și sănătatea. Este cunoscută contribuția la privatizarea BCR, iar acum prin conversia unor obligațiuni pe piața de capital, deținem și 3,6% din capitalul Băncii Transilvania.
Din punctul de vedere al finanțării, am crescut cota destinată României în perioada de criză. Astfel, dacă în 2008 finanțam cam 40-50 milioane de dolari pe an, acum am ajuns la 150-200 de milioane de dolari pe an, încercând să ajutăm zonele care pot conduce la o creștere economică sănătoasă.
Capital: Cum vedeți evoluția sistemului bancar românesc în actualul context al crizei mondiale de lichidități?
Ana Maria Mihăescu: Monitorizăm, suntem pregătiți să intervenim la nevoie, să ne sprijinim clienții cu credite pe termen lung. Suntem pregătiți atât cu capital de rang I, cât și cu capital de rang II și suntem gata să intrăm în acționariatul Bridge Bank, în momentul în care se va decide cât și cum va funcționa această bancă. Dacă intrăm ca acționari minoritari cu un maximum de 20%, ar trebui să existe un orizont de timp clar în care banca de stat să se transforme în bancă privată. De asemenea, putem veni cu experiența acumulată în Thailanda și Coreea de Sud, unde am devenit acționari minoritari printr-un împrumut de rang II în astfel de bănci, menite să susțină sistemul bancar pe timp de criză. În rest, deja oferim facilități foarte apreciate în perioadele de criză, gen liniile de trade finance.
Capital: În afară de Bridge Bank, există posibilitatea să participați la capitalizarea CEC sau la privatizarea CFR Marfă?
Ana Maria Mihăescu: IFC nu poate intra ca acționar în societăți de stat. Potrivit statutului instituției, stabilit în 1956, putem intra ca acționari într-o societate de stat doar dacă este stabilită clar perioada în care se va face privatizarea. În aceste condiții putem participa la etapa de preprivatizare, or la CEC nu s-a stabilit nimic de acest gen. În privința CFR Marfă, cred că se va alege privatizarea cu un investitor strategic.
Capital: Știu că aveți foarte multe linii de credit acordate băncilor, linii care finanțează economia reală până la urmă, nu?
Ana Maria Mihăescu: Politica noastră este însă clară: ajutăm băncile să se dezvolte, dar nu intrăm în competiție cu ele. Intrăm doar în proiecte cu risc mare. În zona de energie regenerabilă, de exemplu, există o legislație care necesită reanalizarea sectorului abia peste câțiva ani. Și atunci, este foarte greu pentru o bancă să structureze un împrumut de mare valoare pe șapte ani. Și atunci solicită ajutorul a cel puțin unei instituții financiare internaționale.
Capital: Apropo de energie din surse regenerabile. Cât de implicat este IFC în astfel de proiecte?
Ana Maria Mihăescu: Există legislația Uniunii Europene care impune ca, până în 2020, toate economiile să aibă un procentaj, în jur de 20%, de energie verde. În acest context, finanțăm întreaga regiune – Bulgaria, Ucraina, Croația, Slovenia, Polonia, – nu doar România. Avem expunere pe întreaga regiune a Europei Centrale și de Est. La ora actuală, portofoliul activ al IFC în regiune este de 1,4 miliarde dolari, din care pentru România s-a alocat aproximativ 20%.
Capital: Ce alte ramuri mai sprijină IFC?
Ana Maria Mihăescu: Zona de retail unde consumul a scăzut drastic în 2009, dar acum începe ușor să își revină și încercăm să sprijinim rețelele de retail care intră acum în zonă. Am finanțat cu ani în urmă intrarea Kaufland în România, și acum sprijinim cu împrumuturi pe termen lung familia Schwartz, care sunt acționari și la Lidl, pentru care avem acum împrumuturi pe termen lung.
O altă linie de finanțare, tot printr-o bancă locală, va fi deschisă în curând și se va ocupa de finanțarea afacerilor conduse de femei sau care au personal angajat preponderent femei. Am luat această decizie în urma prezentării mai multor studii care arată că astfel de societăți au un risc de credit foarte scăzut.
De asemenea, agricultura și infrastructura sunt două zone care pot avea un impact pozitiv asupra creșterii economice. Pentru agicultură, avem o linie de 50 de milioane de euro la BCR, special pentru cofinanțarea proiectelor mici din agricultură care vor să acceseze fonduri europene.
Capital: Ce alte zone industrial-economice sau companii ați mai finanțat în această perioadă?
Ana Maria Mihăescu: Am finanțat extinderea Arabesque în Ungaria, Polonia, Moldova, companiia TTS, transportatori pe Dunăre. La Medlife avem și împrumuturi și participațiuni, Medicover a fost finanțat și în România, și în alte locații. Am avut multe parteneriate public-private în sănătate și în sectorul de servicii medicale. Am mai avut finanțări la Euromedic, care a și rambursat integral împrumutul.
Capital: În ultima perioadă v-ați confruntat cu împrumuturi neperformante sau cereri de restructurare?
Ana Maria Mihăescu: Din 1991 până acum am investit peste două miliarde de dolari, toți fără pierderi, iar participațiunile deținute pot să vă spun că au performat foarte bine. În ciuda crizei, nu am avut nicio cerere de restructurare de credit. Oricum, la nivel regional avem două fonduri care se ocupă de preluarea de creanțe. Dacă e nevoie, pot oricând intra și în România. De altfel, anul viitor va fi foarte interesant. Vom vedea cum va fi influențată România de criza din zona euro și cum va reuși țara să-și consolideze ușoara creștere economică pe care a avut-o în ultimele opt-nouă luni.
Carte de vizită
Studii: ASE, Relații Internaționale
1997-2011 Șefa misiunii IFC, inițial doar pe România, apoi pe România și Republica Moldova, iar acum pe România, Moldova, Ucraina, Polonia, Croația, Ungaria și Cehia
1996-1997 Președinte Eximbank
1994-1996 Vicepreședinte Eximbank
1993-1994 Project officer pentru sectorul financiar la Banca Mondială, misiunea pentru România
1991-1992 Director general Eximbank
1990-1991 Director adjunct BRD
"Am finanțat extinderea Arabesque în Ungaria, Polonia și Moldova, grupul TTS, unul dintre cei mai mari transportatori pe Dunăre, lanțul de magazine Lidl și vom continua cu energia verde și agricultura."
În 20 de ani, contribuția diviziei de investiții a Băncii Mondiale, IFC, la dezvoltarea României a fost de peste două miliarde de dolari. La ora actuală, IFC are „activi“ 700 de milioane de dolari în participațiuni și credite