"O astfel de masura ar sustine piata muncii, dar acum este prea devreme pentru a fi siguri ca este sustenabila", spune Schachter.
Potrivit afirmatiilor sale, prioritara in momentul de fata este asigurarea unor venituri suplimentare la buget care sa poata acoperi cresterile de cheltuieli pe care Guvernul intentioneaza sa le faca anul viitor: cresterea salariului minim pe economie, majorarea pensiilor, cresterea sumelor de cofinantare pentru proiectele europene şi majorarea salariilor pentru anumite categorii de bugetari. Reducerea contribuţiilor sociale cu 5% la angajator va fi analiyată doar după ce se va vedea situaţia bugetară la jumătatea anului viitor.
"A fost decizia guvernului cum poate sustine aceste cresteri de cheltuieli astfel incat sa se incadreze in limita de deficit bugetar de 2,2% din PIB", a declarat Schachter, referindu-se la anuntatele cresteri de taxe si accize.
Explicaţiile şefii misiunii FMI arată că Guvernul a fost interesat la negocieri doar de soluţiile care pot acoperi creşterile de pensii şi salarii în sectorul bugetar, precum şi majorarea cheltuielilor făcute de primării pentru investiţii. Cota unică nu a făcut obiectul negocierilor, a spus Schaechter, deşi a fost pusă pe masă de FMI, alături de alte măsuri de compensare: “Am pus pe masă toate variantele posibile, dar nu am negociat nimic pentru că a fost clar că Guvernul nu vrea să majoreze cota unică”. Anterior, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarase că premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe “au dat şi dau bătălii cu FMI" pentru a nu creşte cota unică, iar premierul Ponta spunea că reprezentanţii FMI nici nu avansaseră ideea creşterii cotei unice, deşi nu s-ar fi opus măsurii.
Andrea Schaechter a exclus şi posibilitatea reducerii TVA la carne, o altă promisiune a Guvernului, până când nu se vor vedea efectele măsurii similare aplicate la pâine: “Este prea devreme, încă nu avem date care să arate că măsura poate fi sustenabilă.”
Măsurile convenite cu FMI include majorarea salariului minim brut anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie, creşteri salariale individuale în sectorul bugetar doar pentru profesori debutanţi şi medici rezidenţi, introducerea unei accize de suplimentare de 7 eurocenţi la litrul de carburant care să fie vărsată întrtr-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră, dar şi indexarea accizei cu inflaţia, astfel încât efectul cursului de schimb euro/leu de la 1 octombrie, după care se calculează în prezent acciza, să nu mai avantajeze şoferii.
Guvernul va creşte şi redevenţele pentru resursele naturale, cu 25%, cu excepţia celor de petrol şi gaze, şi va impozita alte construcţii decât clădirile, măsură care va afecta în special companiile din sectorul energetic.