Enel a preluat trei filiale de furnizare și distribuție a energiei electrice din România, având peste 2,6 milioane de clienți. Grupul italian nu s-a limitat doar la aceste două servicii pe piața românească, ci este interesat și de sectorul de producție, fiind unul dintre investorii rămași în construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, unde are, prin contract, opțiunea să își majoreze participația, dar nu a decis încă dacă va face acest lucru sau nu.

Capital: Acum două săptămâni aţi spus că datoriile CFR către Enel au ajuns la 187 mil. euro. De când nu aţi mai încasat niciun ban de la CFR?
Luca D’Agnese: Pentru a vă răspunde corect la întrebare, trebuie mai întâi să clarific un lucru. CFR plăteşte facturile pentru punctele de consum care pot fi deconectate – cum ar fi birourile, ceea ce reprezintă foarte puţin din consumul total al CFR. Însă, partea cea mai mare, reprezentată de consumul operaţional al CFR, rămâne neplătită, iar mersul trenurilor nu poate fi oprit – liniile ferate nu pot fi deconectate – pentru că este ilegal să se întrerupă un serviciu strategic. CFR continuă să consume energie, deci datoria creşte de la o zi la alta. Ultimul acord în această privinţă a fost în octombrie 2009, şi de atunci nu a mai fost plătit niciun ban pentru această parte din consum.

Capital: Având în vedere că legea nu vă permite „să debranşaţi“ acest consumator, care ar fi cele mai bune variante atât pentru Enel, cât şi pentru CFR?
L.D.: Printre soluţiile discutate cu instituţiile implicate, am propus o schemă de compensare între datoria CFR şi opţiunea de vânzare (put option) a acţiunilor pe care statul le mai deţine, prin Electrica, la Muntenia Sud, asupra căreia părea să se fi ajuns la un acord anul trecut. O altă soluţie propusă a fost o compensare cu dividende, măsură luată şi în cazul altor firme de distribuţie. Sunt şi discuţii între asociaţia companiilor de utilităţi şi FMI despre alte scheme posibile, aplicabile tuturor furnizorilor. Trebuie să subliniem faptul că problema CFR este o sursă mare de îngrijorare pentru noi şi care afectează întreaga industrie, nu doar pe Enel. Mai mult, într-un raport recent, Banca Mondială a afirmat că problema este un punct critic al sectorului energetic din România. Suntem încrezători că o soluţie satisfăcătoare pentru ambele părţi poate fi găsită.

Capital: În 2008 a fost încheiat primul protocol între CFR şi furnizorii de electricitate şi a fost stabilit un grafic de plăţi. Cât timp a fost acesta respectat?
L.D.: Într-adevăr, în iulie 2008, un acord semnat cu CFR, care implica Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor, viza rezolvarea datoriei (care ajunsese la 110 milioane de euro faţă de Enel, la momentul respectiv), în 12 rate lunare. Însă, după doar două rate, CFR nu a mai respectat termenele de plată şi acordul nu a mai fost, astfel, continuat. Au urmat alte discuţii cu toate instituţiile implicate şi, cu toate că atât noi, cât şi guvernul italian am primit garanţii de la guvernul României că problema va fi rezolvată într-o perioadă rezonabilă de timp, nicio măsură relevantă nu mai a fost luată după aceea.

Capital: În ultimii trei ani, pe la conducerea Ministerului Tran­sporturilor au trecut mai mulţi miniştri. Care dintre aceştia (Ludovic Orban, Radu Berceanu, Anca Boagiu) a fost mai deschis soluţionării acestei probleme?
L.D.: Toţi au fost deschişi să discute pe această temă. Cu toate acestea, în ciuda deschiderii autorităţilor şi chiar a promisiunilor făcute la cel mai înalt nivel, nicio soluţie reală nu a fost găsită până acum.

Capital: Pe lângă CFR, ce mari companii se mai află pe lista datornicilor Enel? Şi cum aţi rezolvat situaţia lor?
LD: CFR este, de departe, cel mai mare datornic. Şi alte companii, în special cele aflate în portofoliul autorităţilor locale, au datorii faţă de noi. Cu cea mai mare parte din restul datornicilor am reuşit să găsim soluţii, care au fost respectate de ambele părţi implicate. În unele cazuri, am oprit furnizarea de energie pentru cei care nu au reuşit să respecte convenţiile de eşalonare pe care și le-au semnat.

Capital: Grupul Enel s-a angajat la preluarea celor trei filialele de furnizare şi distribuţie a energiei electrice să efectueze investiţii majore în reţeaua de distribuţie. Ce sumă a fost investită până acum?
L.D.: Din anul 2005 până în prezent, Enel a investit circa 1,8 miliarde de euro în România. În jur de 800 de milioane de euro au fost, deja, alocate în principal pentru îmbunătăţirea şi modernizarea reţelei de distribuţie. Programul de investiţii va continua în următorii cinci ani, perioadă în care Enel plănuieşte să investească încă 800 mil. euro pentru a asigura un serviciu de calitate consumatorilor finali.

Capital: Clienţii Enel Muntenia au reclamat deseori întreruperi de energie electrică. Care este principalul motiv?
L.D.: Sunt mai multe motive, nu putem alege o singură cauză a întreruperilor de curent din Muntenia sau din celelalte zone în care operăm. Cele mai multe probleme se datorează faptului că reţeaua de distribuţie a fost construită acum 30-40 de ani, iar modul în care a fost concepută nu acoperă nevoile de astăzi. În anii ‘60 şi ‘70, când România trecea printr-o perioadă de industrializare puternică, reţeaua era făcută pentru a servi acestui tip de consumator industrial şi nu a fost acordată o prea mare atenţie consumatorilor rezidenţiali. Astăzi, situaţia s-a inversat, mai ales în Bucureşti şi în zonele urbane. Consumul rezidenţial a crescut considerabil (o casă obişnuită are nevoie de cinci ori mai multă energie acum decât cu 20 de ani în urmă). Investiţiile în reţea înainte de privatizare nu au ţinut pasul cu această schimbare radicală a consumului.
Conexiunile ilegale la reţeaua noastră sunt o altă problemă. Aceste acţiuni nu periclitează doar viaţa celor care le fac, dar afectează şi furnizarea de energie pentru consumatorii oneşti, avariind reţeaua. Toate acestea se traduc în pierderi care sunt suportate tot de consumatorii finali şi în întreruperi de curent în zonele unde conectările ilegale sunt frecvente.

Capital: Enel România şi-a arătat interesul şi în zona de producere a energiei electrice în România. Având în vedere că veţi deveni un jucător important pe această piaţă vă rog să-mi explicaţi ce părere aveţi despre planurile de reorganizare a sistemului energetic?
L.D.: Crearea unui mediu de afaceri prietenos ar trebui să fie principala prioritate, alături de realizarea pieţei libere şi continuarea programului de privatizare. Vânzarea de energie electrică pe bursă şi o definiţie clară a sistemului de determinare a preţului reprezintă alte măsuri care ar deschide piaţa şi ar câştiga încrederea investitorilor în acest sector.  
Într-adevăr Enel este implicat în dezvoltarea unor noi proiecte, însă aceste investiţii, unele dintre ele în parteneriat cu firme deţinute de stat, sunt condiţionate de rezultatul procesului de restructurare anunţat, referitor la reforma sectorului energetic. Enel crede în şi sprijină potentialul României de a deveni un centru energetic regional. (…) Un alt obiectiv important este introducerea contorului electronic inteligent, prin care consumatorii pot beneficia de numeroase avantaje, inclusiv programarea consumului de energie în funcție de momentul în care energia este mai ieftină.