Șeful Marinei germane a demisionat! A stârnit mânia Ucrainei după ce a spus că Putin „merită respect”
Vinerea trecută, viceamiralul Marinei Germaniei a făcut nişte declaraţii în timpul unei călătorii la New Delhi, invitat fiind să vorbească la o întâlnire la un institut de cercetare, declaraţii care au fost înregistrate video, difuzate online și care l-au costat funcţia. O polemică ce a tensionat din nou relațiile diplomatice dintre Berlin și Kiev, în mijlocul unei escalade a tensiunii din cauza amenințărilor rusești la adresa Europei de Est, scrie Carmela Negrete pentru larazon.es
Ofițerul a dat asigurări că este „prostie” să crezi că Rusia vrea să invadeze toată Ucraina, dar că Vladimir Putin „probabil caută să creeze presiuni doar pentru că știe că poate diviza Uniunea Europeană”. Schönbach a dat asigurări că „ceea ce își dorește cu adevărat Putin este respectul, să fie tratat cu respect de la om la om”. El a mai dat asigurări că președintele rus „merită cu siguranță un asemenea respect”.
Viceamiralul german a scris în propriul său cont că declarațiile „au fost necugetate, le-am calculat greșit și nu ar fi trebuit să le fac”
Viceamiralul german a adăugat că „noi, India și Germania avem nevoie și de Rusia împotriva Chinei” pentru a-și finaliza argumentul şi că „avem nevoie de această țară creștină, chiar dacă nu este o democrație, ca partener bilateral”.
Pe de altă parte, referitor la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, pe care comunitatea internațională refuză să o accepte, el a declarat că „Peninsula Crimeea a dispărut, nu se va mai întoarce niciodată și asta este un fapt”.
După ce a spus toate acestea și videoclipul a fost distribuit pe scară largă prin intermediul rețelei de socializare Twitter în mai multe limbi, viceamiralul german a scris în propriul său cont că declarațiile „au fost necugetate, le-am calculat greșit și nu ar fi trebuit să le fac. Nu este nimic de interpretat în acest sens, pentru că a fost o greșeală”, după care şi-a prezentat demisia ministrului Apărării, social-democratul Christine Lambrecht, care a acceptat-o pe loc.
Scandalul a făcut ca ambasadorul Germaniei la Kiev să fie chemat la ordine, la fel şi ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik, iar ziarul „Die Welt” asigură că demisia nu a fost suficientă, dar că guvernul de coaliție trebuie să-și schimbe orientarea în conflictul actual. „Demisia a fost o decizie corectă”, a spus el, „dar ceea ce rămâne în aer este marea întrebare dacă, în general, în germani se poate avea încredere sau nu, deoarece declarații similare se aud adesea la Berlin, deși la un nivel mai jos”. Ambasadorul a cerut din nou guvernului german să-i sprijine țara prin trimiterea de arme. Totuşi, până acum, tripartitul condus de Olaf Scholz s-a opus şi s-a limitat la a anunța trimiterea unui spital militar în țară.
„Deocamdată, am primit doar sfaturi, dar acum este momentul să facem ceea ce fac alți parteneri europeni”. Melnik a amintit că „nu suntem încă membri ai NATO, dar trebuie să-l facem pe Putin să vadă că Ucraina nu este singură și că partenerii noștri sunt gata să ne apere”.
Ambasadorul speră că „germanii ne vor trimite materialul necesar pentru a putea face față unui război cu tancuri, adică cu rachete antitanc, ceea ce britanicii fac de zile întregi, dar avem nevoie și de apărare în aer”. Există o listă, a explicat el, cu ceea ce are nevoie Ucraina pentru a se apăra.
De asemenea, Germania a reținut de zile întregi un transport de arme din partea NATO din Letonia către Ucraina. Sâmbătă, un alt politician dintre cei mai influenți ai țării, liderul Uniunii Social Creștine Bavareze (CSU), Markus Söder, a acordat un interviu ziarului conservator „Frankfurter Allgemeine Zeitung” în care a asigurat că Ucraina nu trebuie să intre în NATO și că ar trebui pusă în funcţiune conducta rusească Nord Stream 2. Söder a dat asigurări că „integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei trebuie, fără îndoială, garantate, dar noi amenințări și sancțiuni mai dure nu pot fi singura soluție pentru Rusia”.
Liderul bavarez a asigurat că, nici în cele mai grave momente ale Războiului Rece, furnizarea de gaze între Uniunea Sovietică și Germania nu a fost afectată. Söder a amintit că Ucraina nu face încă parte din NATO, așa că nu ar exista aceeași obligație de a o apăra ca în cazul Poloniei sau al ţărilor baltice, adăugând că „Rusia nu este un partener ușor, dar nu este un inamic al Europei”. Söder s-a poziționat împotriva trimiterii de arme în Ucraina și în favoarea abordării unei detensionări a conflictului. „În niciun caz obiectivul nu poate fi trimiterea de soldați în Ucraina”, a spus el, pentru a critica că Statele Unite nu ar fi fost de acord cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trimițând arme și propunând revenirea la formatul de discuții Normandia.
