Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a explicat, marți, că sprijinul politic și sprijinul practic acordate Ucrainei se însoțesc unul pe celălalt pentru că prin creșterea sprijinului practic „putem să ne apropiem și mai mult de Ucraina și, de asemenea, luăm în considerare ideea de construire suplimentară de capacități, de a ajuta Ucraina să treacă de la echipamentele Tratatului SALT la echipamentele care răspund standardelor NATO și doctrinelor NATO pentru a deveni interoperabile cu forțele NATO.”

„Cooperarea practică și cea politică merg în paralel, permițând-i Ucrainei să se apropie din ce în ce mai mult de NATO”, a spus, marți, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg crede că războiul din Ucraina se va termina cu ajutorul negocierilor de pace

Întrebat de un jurnalist dacă planul de pace în zece pași prezentat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la întâlnirea la nivel înalt a G20, poate garanta o pace durabilă în Europa de Est, Jens Stoltenberg a răspuns:

„Domnul ministru al Afacerilor Externe, Kuleba, a vorbit despre acest plan de pace, inițiativa președintelui Zelenski, atunci când m-am întâlnit mai devreme cu dumnealui, astăzi, și mă aștept ca și la întâlnirea cu ceilalți miniștri ai NATO, în această seară, să se vorbească despre acest lucru. Ideea unei păci durabile trebuie să fie și ideea unei păci juste. Pacea nu poate dura dacă autocrația învinge democrația și libertatea.

Dacă puterile autoritare câștigă, pacea nu va fi una de durată, nu poate exista o pace de durată. Și tocmai de aceea, desigur, toată lumea este în favoarea păcii. Trebuie să ne dăm seama însă că dacă vrem să asigurăm pacea, trebuie să ne asigurăm că agresorul nu câștigă. Acesta este un război de agresiune prin care o țară – Rusia – a invadat o altă țară, i-a încălcat integritatea teritorială și suveranitate.

Mai mult decât atât, au fost atacați civilii în mod repetat. Nu mai există electricitate și gaz pentru cei mai mulți ucraineni, aceștia nu mai beneficiază de ele și acest lucru îi afectează nu doar pe cei din forțele armate ucrainene, ci aproape toți civilii din Ucraina. Acest tip de război și folosirea iernii ca o armă sunt elemente brutale, cu consecințe enorme împotriva unor civili nevinovați.”

Potrivit spuselor sale, majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor, motiv pentru care el crede că și războiul din Ucraina se va termina tot pe cale diplomatică.

„Mai știm însă și că ceea ce se întâmplă la masa de negocieri are o legătură esențială cu situația de pe câmpul de luptă. Poate să pară paradoxală, însă realitatea este că cea mai bună cale de a avea, de a ajunge la o pace durabilă în Ucraina este de a oferi sprijin militar Ucrainei pentru că în acest fel Rusia și președintele Putin vor învăța și vor înțelege că nu-și pot atinge scopurile pe câmpul de luptă și că trebuie să se așeze la masa de negocieri de bună credință și să fie gata de concesii dacă vor să aibă o pace durabilă. Sprijinim aceste eforturi, dar știm că, pentru a se ajunge la o pace durabilă, trebuie să oferim Ucrainei sprijin militar”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Prezența NATO a crescut în regiunea Mării Negre încă din anul 2014

Întrebat de același reporter despre controversa privind securitatea esențială a Mării Negre, Jens Stoltenberg a explicat că toți aliații au căzut de acord și au pus în aplicare o prezență crescută a NATO în regiunea Mării Negre, începând încă din 2014, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimea de către Rusia.

„Mai ales în partea estică a Alianței am pus în aplicare aceste mecanisme, în regiunea Mării Negre și în România, a crescut prezența la sol, de asemenea, forțele aeriene și alte capacități, deci există activități multiple, activități de vigilență crescută, astfel încât să fim prezenți în regiunea Mării Negre. Când ne-am dat seama că Rusia plănuiește o invazie la scară mare a Ucrainei, în toamna trecută, am crescut prezența în regiunea Mării Negre.

Am fost și eu la baza MK din România, cred că în luna februarie și am văzut cum SUA și aliații au adus mai multe trupe. Acum, Franța conduce un grup de luptă și s-a trecut de la 4 la 8 grupuri, unul în Ungaria, unul în România pentru creșterea prezenței militare”, a completat secretarul general al NATO.