Lorne Cook a scris o opinie pentru Stripers cu privire la propunerea făcută de șeful NATO. Acesta este de părere că deși liderul a propus cheltuieli comune, Dezbaterea despre cheltuielile militare pare să continue să facă valuri în NATO.
Donald Trump nu mai este președinte pentru a mustra aliații SUA din Europa și Canada pentru că nu au cheltuit suficient pentru bugetele lor de apărare. Însă dezbaterea despre cheltuielile militare pare să continue să facă valuri în NATO chiar și sub președintele Joe Biden, arată stripes.com.
Într-un efort de a îmbunătăți „împărțirea sarcinilor” – modul în care cele 30 de țări membre contribuie cu bani, echipamente militare și trupe la operațiunile conduse de cea mai mare organizație de securitate din lume – secretarul general Jens Stoltenberg propune ca aliații să finanțeze împreună mai mult din activitatea NATO.
Planul ar însemna finanțarea în comun a grupurilor de luptă aflate în așteptare în țările membre care se învecinează cu Rusia, a operațiunilor de poliție aeriană, a desfășurării navelor de război cu îndatoriri maritime permanente sau pentru exerciții militare. Nu se va referi la operațiunile militare active din afara teritoriului NATO.
„Toate aceste capacități (militare) sunt asigurate de aliați, iar acei aliați care oferă aceste capacități acoperă și toate costurile. Propunerea mea este ca NATO să acopere o parte din aceste costuri”, a declarat Stoltenberg reporterilor, după ce a condus discuțiile miniștrilor apărării, la care a participat și noul secretar american al Apărării, Lloyd Austin, pentru prima dată.
Fostul premier norvegian consideră că, prin cheltuieli mai mari împreună, membrii și-ar demonstra angajamentul de a se apăra reciproc dacă unul dintre ei ar fi atacat, aceasta fiind clauza de apărare comună consacrată în articolul 5 din tratatul fondator al NATO.
La începutul președinției sale, stând în fața sediului NATO, lângă un monument comemorând atacurile de la 11 septembrie, când aliații au făcut front comun pentru apărarea Statelor Unite, Trump a sugerat că SUA ar putea să nu vină în apărarea partenerilor care nu reușesc să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare. Această amenințare a afectat încrederea în cadrul NATO.
Liderul NATO își susține planul
Stoltenberg a declarat că planul său va dovedi un angajament împărtășit „față de articolul 5, pentru descurajare și apărare. Va stimula aliații să ofere mai multe capacități de poliție aeriană, grupuri de luptă, forțe navale permanente și va însemna o împărțire mai echitabilă a sarcinilor”. El a spus că nu este vorba despre cheltuirea mai multor bani, ci mai degrabă despre „modul în care cheltuim banii, pentru că ar trebui să cheltuim mai mult din finanțarea noastră totală pentru apărare comună”.
Totuși, planul său a surprins câțiva membri ai alianței celor 30 de națiuni și a rămas neclar miercuri dacă va câștiga suficient sprijin. Unii diplomați NATO l-au primit cu prudență. Dar întrebările rămân în legătură cu sursa banilor. NATO are un buget relativ mic și o mare parte din acesta este destinată costurilor administrative și de infrastructură, cum ar fi administrarea sediului central de la Bruxelles. Dacă țările ar fi de acord, componenta militară a acelui buget ar putea fi extinsă.
NATO are deja o serie de fonduri fiduciare separate și puține țări vor să creeze mai multe ca acestea. Justificarea unor cheltuieli militare mai mari atunci când bugetele au fost deja distruse de restricțiile impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului este, de asemenea, greu de promovat în fața unor cetățeni epuizați.
Există, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că anumite țări ar putea să vadă acest lucru ca pe un ajutor atunci când ar trebui să cheltuiască mai mult sau cu privire la faptul că ar putea fi încetinită capacitatea NATO de a acționa, de mai multe argumente cu privire la bani. Unii cred că este un plan prost conceput, propus fără o consultare adecvată și menit să împace Statele Unite. Finanțarea ar favoriza țările care fac mai mult în cadrul NATO, iar SUA conduc un grup de luptă în Polonia, astfel încât costurile ar fi acoperite în cadrul unui astfel de buget.
Membrii NATO au început să reducă din cheltuielile de apărare după Războiul Rece, dar au fost impulsionați din nou la acțiune după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina, în 2014. De atunci, aliații europeni și Canada au cheltuit împreună 190 de miliarde de dolari în plus pentru bugetele lor militare naționale, potrivit lui Stoltenberg.
Nouă din cele 30 de țări vor cheltui probabil cifra orientativă de 2% din PIB în acest an – SUA, Grecia, Marea Britanie, Bulgaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania și România – în creștere față de trei țări în 2014. Cheltuielile SUA de fapt a scăzut din 2014, dar țara cheltuiește mai mult decât toți aliații săi împreună.
Chiar și cu această creștere a cheltuielilor și cu plecarea lui Trump, partenerii Americii din NATO se așteaptă ca Biden să fie la fel de exigent în ceea ce privește cheltuielile militare. Poate că ca tonul s-a schimbat, dar nu și substanța unei solicitări făcute de președinții SUA de mai bine de un deceniu.