Serviciile secrete rusești se amestecă în procesele noastre democratice

Reporter: După expulzarea recentă a opt ruși de la cartierul general al NATO de la Bruxelles pentru spionaj, care este în acest moment stadiul actual al relațiilor cu Rusia?

Jens Stoltenberg: Relația NATO cu Rusia se află la un nivel scăzut, pentru că am asistat, de-a lungul multor ani, la deteriorarea acesteia. Regret acest lucru și am acţionat serios pentru consolidarea dialogului cu Rusia, dar ceea ce vedem este o Rusie care a folosit forța militară împotriva unui vecin – Ucraina – și se află în continuare acolo; vedem, de asemenea, atacuri cibernetice și servicii secrete ruseşti care se amestecă în procesele noastre democratice; atacuri asupra organizației pentru interzicerea armelor chimice; atentatul la adresa lui Skripal la Salisbury … Avem, de asemenea, mai multe rapoarte despre activitatea rusă în Europa și, din câte vedem, aceasta este mai agresiv în străinătate și pe plan intern. NATO a exercitat presiuni serioase în vederea existenţei dialogului cu Rusia și continuăm să ne întâlnim cu ei – m-am întâlnit cu ministrul de externe, Sergei Lavrov, în urmă cu câteva săptămâni, pe marginea sesiunii anuale de deschidere a Adunării Generale a Națiunilor Unite – dar nu există prea multe progrese în dialogul nostru cu Rusia, arată Diario de Noticias.

Reporter: Această tensiune crescândă cu Rusia îi va ajuta pe membrii NATO să-și respecte angajamentul de a pune la dispoziţie 2% din PIB pentru apărare sau este încă un obiectiv foarte greu de atins pentru unele țări?

Jens Stoltenberg: Toți aliații noștri au redus costurile de apărare odată cu sfârșitul Războiului Rece și cu atenuarea tensiunii, dar atunci când reducem costurile trebuie, de asemenea, să putem mări cheltuielile în momentul în care tensiunile cresc. Ceea ce este cazul acum, ţinând seama de acțiunile agresive ale Rusiei, de amenințările persistente ale Chinei, de instabilitatea din vecinătatea noastră din sud și de schimbarea echilibrului de putere mondial. Vestea cea bună este că toți aliații europeni au început să investească mai mult – mergem pe șapte ani consecutivi de creștere a cheltuielilor pentru apărare, cu o creștere totală de 260 miliarde de dolari începând cu 2014, când am luat decizia de a începe majorarea fondurilor. Portugalia a înregistrat, de asemenea, o creștere însemnată și doresc să elogiez țara nu numai pentru creșterea cheltuielilor de apărare, ci și pentru modul în care Portugalia, sub conducerea lui António Costa, sprijină cu adevărat NATO în atât de multe moduri diferite – patrularea aeriană în regiunea Mării Baltice, importanța operațiunilor maritime, ajutorul acordat diverselor misiuni și operațiuni în afara teritoriului NATO. Țara a găzduit, la Porto, cel mai mare exercițiu din acest an – Steadfast Defender 2021 -, pe lângă faptul că a primit și o inițiativă importantă NATO, precum academia cibernetică pe care am avut onoarea să o inaugurez chiar anul acesta. Prin urmare, Portugalia este un membru fondator și un aliat important și extrem de valid, care contribuie la securitatea comună a NATO.

Relația SUA-NATO

Reporter: Multă lume vorbeşte despre diferența dintre administrațiile Trump și Biden, dar există și multe voci care spun că politica externă americană nu s-a schimbat atât de mult, că în continuare se uită mai mult spre Asia decât spre Europa. Întrucât Statele Unite sunt un membru esențial al NATO, cum se desfăşoară relația cu partenerii europeni? Cum a afectat recentul acord AUKUS, care îi reunește pe americani, britanici și australieni, relația dintre cei 30 de membri ai Alianței Atlantice?

Jens Stoltenberg: Acum avem administrația americană cu președintele Joe Biden, care se angajează să acţioneze împreună cu Europa și care dorește cu adevărat să revigoreze alianțele și să construiască o prietenie mai puternică cu aliații europeni din NATO. El a afirmat acest lucru în repetate rânduri și l-a demonstrat, nu doar în cuvinte, ci și prin fapte, iar acordul AUKUS nu a schimbat acest lucru. În ultimii ani SUA și-au sporit investițiile militare în Europa în mai mulți oameni și echipamente, unități noi, nave noi. America de Nord și Europa sunt din ce în ce mai unite. Acordul AUKUS nu a fost împotriva Europei sau a NATO. Acesta demonstrează că doi aliați din NATO – Regatul Unit și SUA – colaborează cu un alt partener apropiat, Australia. Înțeleg că Franța este dezamăgită, dar nu trebuie să transformăm acest lucru într-o lovitură transatlantică, deoarece nu există nici un motiv pentru aceasta.

Retragerea din Afganistan

Reporter: Aș dori să aud comentariul dvs. cu privire la decizia de retragere din Afegamistan. NATO s-a aflat acolo timp de două decenii, militarii portughezi au fost acolo, au luptat acolo și au murit acolo, precum și militarii din alte zeci de țări. Credeți că această retragere din Afganistan afectează credibilitatea NATO, deoarece permite revenirea talibanilor?

Jens Stoltenberg: Decizia de a pune capăt misiunii noastre militare în Afganistan a fost foarte dificilă, deoarece ne-am confruntat cu o dilemă: fie plecam și exista riscul ca talibanii să revină – eram conștienți de acest pericol când am luat decizia – fie rămâneam și exista riscul să fie nevoie de acțiune din partea misiunii militare, cu mai multe victime, mai multă violență, pe lângă necesitatea sporirii prezenței trupelor NATO. În faţa acestei dileme, cu două opțiuni dificile, aliații au luat decizia după ample deliberări – trei reuniuni ministeriale, multe reuniuni la nivel diplomatic …

Reporter: Nu a fost o decizie americană, urmată de restul NATO?

Jens Stoltenberg: Nu. Am prezidat aceste reuniuni. Apoi, desigur, aliații au avut opinii diferite, asta face parte din discuții, dar la final am luat decizia împreună, la jumătatea lunii aprilie, de a ne încheia misiunea în Afganistan. Fiind conştienţi de riscuri, dar și știind că rămânerea acolo ar spori pericolele unui conflict deschis cu mai multe victime și nevoia de a crește numărul de soldați. Astfel, am luat acea decizie împreună. Criza din Afganistan nu schimbă nevoia fundamentală ca Europa și America de Nord să rămână unite. Avem un parteneriat istoric unic, care nu trebuie să înceteze, deoarece avem o administrație americană foarte mult angajată în a colabora cu aliații europeni. Am convenit o agendă ambițioasă la Summit-ul NATO din luna iunie a acestui an cu privire la cum să facem mai multe lucruri împreună în domeniul apărării, tehnologiei, în abordarea schimbărilor climatice și în multe alte domenii, și pe asta trebuie să ne concentrăm și acest lucru trebuie să-l aplicăm.

Nu privim China ca pe un dușman

Reporter: Este China o provocare militară crescândă pentru NATO sau este un tip de rival diferit de Rusia?

Jens Stoltenberg: Noi, în NATO, nu privim China ca pe un dușman și credem sincer că trebuie să colaborăm cu China pe probleme precum schimbările climatice sau controlul armelor. În același timp, trebuie să ținem seama de consecinţele de securitate ale creșterii Chinei. Chinezii sunt a doua economie a lumii ca mărime, au cea mai mare marină de război, investesc serios în noi sisteme avansate de armament, inclusiv sisteme de rachete nucleare cu rază lungă de acțiune … Și vedem, de asemenea, o prezenţă sporită în Marea Chinei de Sud, cu noi baze militare care încearcă să controleze întreaga regiune. Pe lângă faptul că vedem o China mai opresivă în general, încercând să pună capăt drepturilor democratice din Hong Kong, persecutând opozanţii din China. Desigur, toate acestea sunt importante pentru securitatea noastră și fac să fie cu atât mai importantă unirea tuturor aliaților din NATO.

Reporter: În ceea ce privește succesiunea dumneavoastră, care va avea loc anul viitor, se vorbește foarte mult că va fi cineva din Est, poate o femeie. Portugalia este unul dintre puținii membri fondatori ai NATO care nu a avut până acum un secretar general. Cât de important este pentru NATO ca cineva dintr-o mică țară atlantică precum Norvegia sau Portugalia să poată ajunge în acea funcţie?

Jens Stoltenberg: Sunt concentrat pe activitatea mea de secretar general, care înseamnă să mă asigur că NATO continuă să se schimbe și, de asemenea, pe pregătirea unui Summit foarte important anul viitor, în Spania, în cadrul căruia vom lua decizii cu privire la viitor. De aceea nu mă concentrez pe cine îmi va urma, pe lângă faptul că decizia nu îmi revine.

Reporter: Faptul că un fost prim-ministru al Norvegiei este în prezent secretarul general al NATO înseamnă că aceasta este cu adevărat alianța tuturor, indiferent de faptul că există ţăru mici sau mari?

Jens Stoltenberg: Da. NATO este o alianță în care toți membrii au un loc la masă, un cuvânt de spus și unde se caută consensul. Deci, pentru țări precum Norvegia, o țară mică, NATO este o platformă pentru a se întâlni cu aliații mai mari și pentru a discuta cu aceștia pe picior de egalitate.