Au trecut patru luni de când aţi fost numit în funcţia de director executiv (CEO) al TRG. Care sunt primele impresii despre companie şi despre piaţa europeană de produse, ca un tot?
Zhanat Tussupbekov: Vreau să încep prin a spune că Rompetrol este un activ extern major pentru Kazahstan. Nivelul de management al companiei este o provocare pentru mine, în special în vremurile actuale, care nu sunt cele mai bune pentru sectorul de rafinare din Europa.
Ca orice altă companie, Rompetrol are şi atuuri, dar şi slăbiciuni. Printre atuuri se numără echipa noastră de profesionişti, specialişti în domeniile lor de activitate. România a fost centrul industriei petroliere în Europa – aici a fost construită prima rafinărie din Europa, iar producţia comercială de ţiţei a început în secolul 19. De atunci, ţara a crescut câteva generaţii de petrolişti, cei mai mulţi lucrând în compania noastră acum.
Rompetrol are una dintre cele mai moderne rafinării din regiune – Petromidia. Procentul de rafinare atinge 96%, ceea ce înseamnă că există foarte puţine produse reziduale, fără valoare, în coşul nostru de produse petroliere. Rafinăria produce în special motorină şi benzină Euro 5, care sunt distribuite prin reţeaua noastră de vânzări în România, Bulgaria, Georgia, Moldova, Franţa şi Spania.
Rompetrol este implicat activ în proiecte de explorare şi producţie. Acum avem 5 blocuri de explorare în România, oferind în acelaşi timp servicii de foraj sau întreţinere sonde.
Totuşi, situaţia curentă în sectorul european de rafinare ne împiedică să profităm la maximum de pe urma avantajelor noastre. Aşa cum ştiţi, Europa are un surplus al capacităţii de rafinare, lucru amplificat şi de cererea redusă pentru combustibil pe fondul crizei financiare internaţionale. În acelaşi timp, cererea pentru motorină este cu mult peste cea de benzină, lucru care are un impact negativ asupra multor rafinării din Europa, forţându-le să-şi reducă producţia sau chiar să se închidă.
Trebuie să adaug că marjele nete de rafinare (diferenţa între preţul produselor petroliere şi preţul petrolului, ţinând cont şi de costurile de rafinare) au căzut de la o medie de 6,6 dolari/baril în 2007, până la 0,6 dolari/baril la finele lui 2011.
Punctele slabe ale companiei în timpul crizei au avut un efect imediat asupra performanţelor generale – o structură de costuri ineficientă, combinată cu o structură logistică şi o reţea de distribuţie subdezvoltate. Astăzi, ne confruntam cu o serie de provocări în transformarea punctelor noastre slabe în puncte tari, care ne vor permite să ne întărim poziţia pe toate planurile de afaceri. În ciuda previziunilor destul de pesimiste emise de un număr mare de analişti Europeni, sunt convins că împreună cu profesioniştii din cadrul companiei vom reuşi să rezolvăm chiar şi cele mai serioase probleme, implementând în acelaşi timp proiecte de orice complexitate.

Care este potenţialul de dezvoltare al KazMunayGas în Europa şi care este rolul Rompetrol în această strategie de expansiune?
Zhanat Tussupbekov: Producţia anuală de petrol a Kazahstanului se ridică la aproape 80 milioane de tone, circa 90% din aceasta cantitate mergând la export. Ne aşteptăm ca producţia de petrol a ţării să atingă 140 de milioane de tone până în 2020, atunci când proiectul Kashagan, cu rezerve estimate la 9 miliarde de barili de ţiţei, este integrat în sistemul general de producţie.
Kashagan se va dezvolta pe două rute strategice de export, pentru a atinge un echilibru strategic – China şi Europa.
Strategia pe termen lung a KazMunayGas (KMG) pe pieţele internaţionale vizează obţinerea valorii economice maxime, prin accesul direct la consumatorii finali. În acest context, acţionarii noştri sunt interesaţi în dezvoltarea unei divizii internaţionale KMG de rafinare şi distribuţie la Rompetrol. Dezvoltarea unei sinergii pentru atingerea potenţialului de export al Kazahstanului este posibilă prin folosirea la maxim a resurselor, tehnologiilor şi a experienţei celor două companii implicate în distribuţia, transportul şi vânzarea de produse petroliere.
Ca parte a acestei strategii, KMG a cumpărat, în 2008, un pachet de acţiuni al operatorului terminalului marin din portul Batumi, Georgia, cu o capacitate anuală de 15 milioane tone de ţiţei. Peste 100 milioane dolari au fost alocate de KazMorTransflot, parte a KMG, pentru a cumpăra două petroliere Aframax. Astfel, achiziţia Rompetrol şi investiţiile axate pe creşterea capacităţii de rafinare a Petromidia, odată cu dezvoltarea infrastructurii, au fost paşii logici în vederea extinderii KMG în UE, consolidându-şi în acelaşi timp prezenţa în zona Mării Negre şi Mediterane, o piaţă cu 300 de milioane de potenţiali consumatori. Aceste investiţii vor întări relaţiile între Rompetrol şi KMG, în special după implementarea strategiei de diversificare a exporturilor şi stabilirea unui lanţ de producţie, de la extracţie, până la consumatorul final.
Ar trebui să avem în vedere faptul că Rompetrol este o platformă excelentă pentru a pregăti specialiştii KMG, iar o strategie de rotaţie a personalului ajută managerii tineri să câştige experienţa necesară în dezvoltarea viitoarelor proiecte ale companiei. Cunoştinţele acumulate de specialişti într-o unitate de producţie avansată tehnologic, cum este Petromidia, reprezintă o componentă cheie în procesul de dezvoltare pe segmentul de rafinare în Kazakhstan.

Ne puteţi oferi mai multe detalii despre planurile de dezvoltare a companiei în viitorul apropiat?
Zhanat Tussupbekov: Aşa cum am menţionat mai devreme, modernizarea Petromidiei a fost finalizată în acest an. Ca rezultat, nu ne-am mărit doar capacitatea de producţie, ci am şi optimizat coşul de produse petroliere, în conformitate cu cererea de pe pieţele europene. Astfel, ne vom majora cu 6% producţia de motorină, în contextul în care cererea pentru acest produs este ridicată în Uniunea Europeană. Mai mult, ca rezultat al modernizării, rafinăria este capabilă să proceseze în totalitate petrolul Ural, furnizat de Kazahstan. Investiţiile în acest proiect ne-au permis să reducem costurile şi să creştem marginile de rafinare, cu un beneficiu economic de 80 de milioane de dolari pe an.
Finalizarea programului de modernizare a rafinăriei Petromidia va fi punctul de plecare pentru următoarea etapă în dezvoltarea companiei – consolidarea şi extinderea prezenţei Rompetrol în bazinul Mării Negre şi Mării Mediterane, dar şi accesul pe noi pieţe – Ucraina, Turcia, Balcani. Desigur, în acelaşi timp vom ţine cont de tendinţele pieţelor europene, dar şi de potenţialul şi capacitatea acestora de absorbţie a volumelor adiţionale în aceste condiţii economice dificile.
Intenţionăm să ne concentrăm planul de investiţii pentru 2013-2017 în dezvoltarea activităţilor de retail şi trading, dar şi pe proiecte care vor fi implementate dat fiind prevederile normelor europene în materie de sănătate, siguranţă şi protecţia mediului. Obiectivul principal este creşterea eficienţei pe toate canalele de vânzări şi îmbunătăţirea rezultatelor activelor noastre.
De asemenea, România va fi principala piaţă, în care vrem să ne extindem reţeaua de benzinării prin construcţia de staţii noi şi achiziţia celor deja existente. Mai mult, vrem să ne creştem reţeaua de retail prin dezvoltarea unor parteneriate de tip franciză.
Rompetrol a semnat recent un memorandum de înţelegere cu Naftogaz din Ucraina, ţară unde compania este din 2006. Condiţiile actuale de piaţă au determinat o nouă linie a strategiei noastre – dezvoltarea unei reţele de benzinării pentru a vinde produse de calitate, conforme cu standardele europene de protecţia de a mediului. Primul pas în această direcţie a fost formarea unui parteneriat cu un jucător puternic.
Atunci când vrei să dezvolţi o reţea de distribuţie, nu poţi să nu observi parteneriatul subsidiarei noastre din Franţa, Dyneff, cu gigantul global Total, pentru construcţia şi operarea unui terminal petrolier în Port La Nouvelle. Investiţiile în acest proiect sunt de 35 milioane dolari şi sunt direcţionate către optimizarea canalelor de distribuţie din regiune.
Segmentul Upstream (explorare şi producţie) este o altă direcţie dezvoltare a Grupului.
Ne-am propus să investim în continuarea operaţiunilor de explorare şi prospecţiuni în cele 5 perimetre controlate în România (investiţiile în aceste operaţiuni între 2005 şi 2011 fiind de 9,4 milioane dolari). De exemplu, în blocul Satu Mare, avem deja date care arată prezenţa unor acumulări de gaze, dar avem nevoie de operaţiuni suplimentare pentru a putea estima potenţialul zăcământului.
În august, am fost prezenţi la forajul primei sonde de explorare Kaz-1, în blocul Focşani, localizat în estul României. Compania deţine perimetrul în concesiune din 2005, iar acum am obţinut suficiente date pentru a începe forajul.
Este notabil faptul că această sondă este importantă atât pentru KMG, cât şi pentru Rompetrol. Este prima sondă deţinută în totalitate de KMG, care nu este pe teritoriul Kazahstanului, fiind prima din România pentru Rompetrol. Până acum, Rompetrol a avut astfel de operaţiuni doar în afara României.
De asemenea, ne vom continua eforturile pentru creşterea şi extinderea operaţiunilor de foraj, plus extinderea serviciilor conexe forajului de sonde în regiunea Mării Negre, Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Rusia, unde Rompetrol este deja prezent de peste 35 de ani.

Cum puteţi explica faptul că după modernizare şi reducerea substanţială a costurilor, Petromidia este în continuare pe pierdere?
Zhanat Tussupbekov: Cred că rezultatele Petromidiei ar trebui puse într-un context mai amplu al problemelor cu care se confruntă sectorul european de rafinare. Aceste probleme sunt împărtăşite de întregul sistem şi sunt o consecinţă a politicilor recente al UE în materie de protecţia mediului pentru producătorii de produse petroliere. Pentru a obţine permisele necesare funcţionării, rafinăriile europene au fost obligate să aloce sume importante în dezvoltare şi instalarea de filtre scumpe, unităţile necesare de tratare etc., care, desigur, au crescut costurile necesare pentru rafinarea petrolului.
Marea majoritate a rafinăriilor din Europa pot procesa volume mici (capacitatea de rafinare mai mică de 10 milioane de tone de petrol pe an), care au un efect advers asupra costurilor de producţie, având în vedere valoarea mare a costurilor fixe în structura totală de cost. Situaţia s-a agravat în urma crizei financiare globale, care a dus la o cerere redusă pentru produse rafinate şi implicit margini scăzute de rafinare. Rafinăriile mai puţin complexe, care nu au componente de explorare şi producţie, sunt practic eliminate treptat de pe piaţă.
Nu trebuie să uităm că, de la începutul crizei, în 2008, aproape 10 rafinării, sau 8% din capacitatea totală de rafinare din Europa, au fost închise. Falimentul recent al celei mai mari companii independente de rafinare, Petroplus, arată amploarea efectelor pieţei asupra sectorului de rafinare. Specialiştii estimează că repornirea tuturor rafinăriilor închise ar duce la un surplus de rafinare de 1 milion de barili pe zi pe piaţa din Europa.
Asta înseamnă 50 de milioane de tone pe an sau 10 rafinării de mărimea Petromidiei. Piaţa europeană de rafinare este supusă unei presiuni imense din cauza rafinăriilor mari şi moderne din Statele Unite, Orientul Mijlociu şi India, care şi-au mărit substanţial exportul de motorină în ţările europene.
Investiţiile în sectorul de rafinare sunt investiţii strategice, iar rezultatele se văd în timp. Modernizarea Petromidiei reprezintă un model de business serios, bine pus la punct. Aceste investiţii planificate cu atenţie vor fi punctul de creştere a rentabilităţii şi productivităţii pentru Rompetrol.

În ce stadiu se află negocierile pentru obligaţiunile convertibile Rompetrol Rafinare?
Zhanat Tussupbekov: Negocierile cu Guvernul României pe acest subiect sunt în derulare. O delegaţie KMG, condusă de directorul executiv al companiei, Lyazzat Kiinov, a participat la sfârşitul lunii mai la o întâlnire cu ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Daniel Chiţoiu. În timpul acestei întâlniri, ambele părţi şi-au exprimat intenţia de a grăbi negocierile şi s-a luat decizia stabilirii unui grup de lucru inter-ministerial, cu membri din cadrul Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor Publice.
Salutăm decizia Guvernului de a transfera acţiunile deţinute la Rompetrol Rafinare, prin Ministerul Finanţelor, către Ministerul Economiei, respectiv Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Compania noastră rămâne deschisă la continuarea dialogului constructiv, în vederea găsirii unei soluţii benefice ambelor părţi. În acelaşi timp, avem încredere că negocierile vor fi transparente şi realităţile economice cotidiene vor fi luate în considerare. Suntem pregătiţi să cooperăm cu Guvernul român, ca acţionar al companiei. Totuşi, dacă Guvernul României vrea să nu mai fie acţionar, Rompetrol este dispus să discute acest aspect.

Ce importanţă acordă Rompetrol CSR-ului (corporate social responsibility)?
Zhanat Tussupbekov: În acord cu strategia KMG, Rompetrol a integrat o componentă de responsabilitate corporativă socială în strategia sa. În 2009, toate iniţiativele CSR externe şi interne au fost adunate sub o singură platformă – ‘Energia vine din suflet’, care se bazează pe programul naţional ‘Împreună pentru Fiecare’ (cel mai de succes program social la nivelul comunităţii locale). În ultimii 3 ani, care nu au fost cei mai uşori pentru compania noastră, am investit peste trei milioane dolari în această platformă.
Am implementat 55 de proiecte în sănătate şi protecţia mediului, acestea având un impact direct asupra a 200.000 de persoane.
Rompetrol este în continuare partener cu SMURD, susţinând operaţiunile ambulanţei aeriene. Prin acest parteneriat, noi oferim 30 de tone de combustibil tip aviaţie în fiecare lună, pentru elicopterele ambulanţă.
De asemenea, intenţionăm să ne focalizăm atenţia pe proiecte implementate în cadrul companiei. La nivel corporativ, am implementat un program pentru angajaţii noştri – ‘Gesturi mici care contează’. În acest program, colegii noştri au oportunitatea să propune şi să implementeze proiecte care vor îmbunătăţi viaţa societăţii (strângerea de jucării pentru copii din centre de plasament, trimiterea de computere şcolilor unde este nevoie etc).
Acțiunile Rompetrol Rafinare, în discuție
Conducerea The Rompetrol Group este deschisă continuării discuţiilor cu statul român în vederea găsirii celei mai bune soluţii, benefice ambelor părţi, în cazul acţiunilor Rompetrol Rafinare, a mai declarat directorul general executiv TRG.
‘Salutăm decizia Guvernului de a transfera acţiunile deţinute la Rompetrol Rafinare, de la Ministerul Finanţelor Publice în administrarea Ministerului Economiei şi a Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Compania noastră rămâne deschisă la continuarea dialogului constructiv, în vederea găsirii unei soluţii benefice ambelor părţi. În acelaşi timp, avem încredere că negocierile vor fi transparente şi realităţile economice cotidiene vor fi luate în considerare. Suntem pregătiţi să cooperăm cu Guvernul român, ca acţionar al companiei. Totuşi, dacă Guvernul României vrea să nu mai fie acţionar, Rompetrol este dispus să discute acest aspect’, a spus Tussupbekov.
Acesta a adăugat că negocierile cu Guvernul României pe subiectul obligaţiunilor convertibile sunt în derulare. O delegaţie KMG, condusă de directorul executiv al companiei, Lyazzat Kiinov, a participat la sfârşitul lunii mai la o întâlnire cu Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu. În timpul acestei întâlniri, ambele părţi şi-au exprimat intenţia de a grăbi negocierile şi a ajunge la o înţelegere în vederea stabilirii unui grup de lucru inter-ministerial, cu membri din cadrul Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor Publice.
Statul român deţine în prezent, prin Ministerul Finanţelor Publice, 44,69% din acţiunile companiei Rompetrol Rafinare după ce, în 2010, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) Rompetrol a decis conversia în acţiuni a unor datorii către stat ale companiei. În Hotărârea AGA din 30 septembrie 2010, a fost aprobată majorarea capitalului social al companiei cu 1,9 miliarde lei, emiterea de noi acţiuni şi atribuirea acestora, în mod direct către stat, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice.
În anul 2003, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, a subscris obligaţiuni emise de S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa în valoare totală de 2.177.699.871,86 lei, prin anularea obligaţiilor bugetare reprezentând taxa pe valoarea adăugată, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile şi penalităţile de întârziere – datorate şi neachitate de către S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa. Scadenţa pentru răscumpărarea obligaţiunilor a fost stabilită pentru 30 septembrie 2010, dată la care AGEA Rompetrol rafinare a decis majorarea capitalului societăţii cu 1,971 miliarde de lei.

Cine este Zhanat Tussupbekov
Zhanat Tussupbekov este, din data de 21 mai 2012, director general al The Rompetrol Group. Până la acea dată, funcţia fusese deţinută de Saduokhas Meraliyev, care continuă să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Rompetrol, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie.
Șefvul Rompetrol s-a născut pe 6 martie, 1977, în oraşul Karaganda. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Stat din Karaganda în 1998 şi Facultatea de Economie în cadrul Universităţii Naţionale Euroasia în 2007. Tussupbekov are un Master în Tehnologie Chimică a Substanţelor Organice, obţinut în cadrul Universităţii Kazahe de Tehnologie şi Afaceri.
Tussupbekov lucrează în domeniul petrolului şi al gazelor din 2005, iar timp de câţiva ani a fost adjunctul directorului general al Trade House KazMunayGas, dar şi director general al KazMunayGas Onimderi – o companie specializată în vânzarea produselor petroliere pe teritoriul Kazahstanului, prin intermediul reţelei KazMunayGas de benzinării. Înainte de Rompetrol, Tussupbekov era director executiv la KazMunayGas – Rafinare şi Marketing.
Sursa: Agerpres