comparaţie Statul poate decide să crească taxele, aşa cum o companie poate decide să crească preţurile produselor sale. Dar niciun CEO sănătos nu se gândeşte la asta, pentru că dacă am crescut preţul şi clienţii nu au bani, pierd cotă de piaţă, spune Shachar Shaine, noul preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (CIS).
Shachar Shaine, de cinci ani preşedintele companiei United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producătorul berii Tuborg şi al sucurilor Granini, a fost numit, luna trecută, în fruntea Consiliului Investitorilor Străini (CIS). Şi-a luat noul rol în serios, având deja idei bine conturate despre ce funcţionează şi ce nu la nivel gurvernamental.
„Într-o companie, când ai o criză, cineva preia controlul şi încearcă să se mişte foarte repede“, spune el. „Eu văd că sunt foarte multe discuţii în România. Oameni deştepţi există, deci problema este undeva între decizie şi execuţie. Ar câştiga acum cel care ştie să execute repede şi are curaj să taie din birocraţie“, crede omul de afaceri. Dacă ar fi premier, prima măsură pe care ar lua-o ar fi de a majora investiţiile în infrastructură. „Declarativ, a fost mereu importantă, dar dacă ne uităm în urmă, nu s-au făcut multe. România are un avantaj important: fondurile europene. Statul ar trebui să încurajeze investiţiile în infrastructură, dar important este ca procesele să decurgă mult mai repede. Infrastructura poate salva ţara“, mai spune el. Exemplifică cu cazul companiei sale, care derulează o investiţie de circa zece milioane de euro într-o linie de îmbuteliere a apei minerale, în judeţul Harghita. Deşi ar fi putut beneficia de fonduri europene pentru realizarea investiţiei, a preferat să se descurce fără, din cauza birocraţiei. „Dacă am fi apelat la fonduri europene, construcţia ar fi durat nu un an şi jumătate, ci cel puţin dublu“, spune el.
Şi asta în condiţiile în care industria berii nu este ferită de efectele crizei, pe care o resimte în două planuri: consumul s-a redus în medie cu 5-8%, iar cumpărătorii preferă acum produsele mai ieftine. „Oamenii au mai puţini bani acum şi ies mai rar în baruri şi restaurante, unde de obicei se consumă produse premium, faţă de acasă, unde se consumă şi produse premium şi mainstream“, explică Shaine. Nu îi displace total situaţia în care se află, spunând că nu se numără printre cei care cred că trebuie să pleci din funcţie atunci când eşti la apogeu.
Probleme de bogăţie
„Problemele pe care le aveam cu doi ani în urmă erau de genul cum să convingem angajaţii să continue să lucreze ore suplimentare, sâmbete şi duminici în timpul verii, şi să nu oprim linia de producţie. Acum, e altfel, mă gândesc cum pot să produc totul în cinci zile, ca să nu lucrez în weekend, pentru că mă costă foarte mult, cum pot să fiu mai eficient şi să reduc costurile cu energia, materia primă, să am mai puţine pierderi pe tot fluxul, de la materia primă la produsul finit“, spune el. Fără ezitare, le preferă pe primele, pe care le numeşte „probleme de bogăţie“. Cu toate acestea, a reuşit să păstreze un echilibru în companie şi este încrezător că, la final de 2009, URBB nu va raporta venituri mai mici decât cele din 2008.
Mai mult, consideră că aceleaşi principii trebuie să le aplice şi miniştrii, la nivelul economiei naţionale. „Statul poate decide să crească taxele, aşa cum o companie poate decide să crească preţurile produselor sale. Dar niciun CEO sănătos nu se gândeşte la asta, pentru că, dacă am crescut preţul şi pe piaţă nu sunt bani, pierd cotă de piaţă“, exemplifică el. Aşa că, pentru a reduce cheltuielile în propria companie şi a păstra toţi salariaţii, a renunţat la organizarea de petreceri pentru angajaţi şi la acordarea de prime de concediu.
„Criza va trece şi trebuie să supravieţuim, ceea ce înseamnă că trebuie să menţinem şomajul la un nivel scăzut“, conchide el.
Nu te poţi aştepta ca sectorul privat să salveze ţara din criză. Şi tu, ca prim-ministru, trebuie să iei măsuri şi să reduci cheltuielile publice.
Eu văd că sunt foarte multe discuţii în România. Oameni deştepţi există, deci problema este undeva între decizie şi execuţie.
10% este scăderea consumului de băuturi răcoritoare în România, anul acesta. Consumul de bere a scăzut cu până la opt procente, în timp ce consumul de apă minerală stagnează
