Licitaţia pentru desemnarea companiei care va lista Fondul Proprietatea ridică multe semne de întrebare – privind formulări copilăreşti în caietul de sarcini şi chiar legalitatea întregului proces de selecţie.

Reprezentanţi ai marilor grupuri financiare internaţionale ar trebui să se afle în Bucureşti, pe 31 decembrie, pentru a depune oferte în vederea alegerii administratorului Fondului Proprietatea (FP). Potrivit caietului de sarcini, adoptat prin HG în urmă cu două luni şi apărut săptămåna trecută în Monitorul Oficial, termenul limită este la 20 de zile de la publicarea anunţului de licitaţie în presa internaţională (11 decembrie). În acest interval (care include şi sărbătorile de Crăciun, solicitanţii trebuie să obţină tot felul de documente: certificate de la registrele comerţului, situaţii financiare, caziere fiscale şi judiciare, adeverinţe de la organismele similare CNVM.

Reglementările prevăd clar, în cazul contractelor de achiziţii publice, ca termenul să fie de minimum 52 de zile, tocmai pentru a avea suficient timp pentru elaborarea ofertei şi obţinerea documentelor. Termenul mai scurt din caietul de sarcini, ambiguităţile, precum şi imposibilitatea formulării contestaţiilor ar putea face ca unele din cele 28 de grupuri financiare care au trimis iniţial scrisori de intenţie să se retragă din cursă. Din păcate însă, deşi FP a fost înfiinţat din banii statului (ai contribuabililor), nu i se aplică prevederile achiziţiilor publice, existånd chiar şi un aviz în acest sens al Autoritatăţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice. Argumentul, invocat inclusiv de FP, este că FP a fost constituit ca o societate comercială care urmăreste profitul şi se autofinanţează. Potrivit directivei europene implementate şi în legislaţia romånească, FP ar fi intrat în categoria autorităţilor contractante. Însă, în OUG nr. 36/2004, condiţiile, enumerate cu „sau“ în directivă, au devenit cumulative, FP scăpånd astfel de regulile mult mai stricte aplicate achiziţiilor publice. „Excluderea entităţilor care desfăşoară activităţi industriale sau comerciale de natură privată se aplică doar dacă entitatea în cauză a fost creată special pentru derularea unor astfel de activităţi“, se arată într-o interpretare a Comisiei Europene. Fondul Proprietatea a fost constituit însă ca mijloc pentru despăgubirea proprietarilor de case naţionaliazate prin Legea nr. 247/2005, nu ca sursă de bani pentru Guvern.

Selecţie pe ochi frumoşi

Procesul de selecţie a firmei care va administra activele de peste patru miliarde de euro ale FP a fost structurat în trei etape. Deşi este intitulată „licitaţie internaţională“, procedura este mai degrabă o selecţie de oferte bazată pe dialog competitiv – fapt semnalat şi de ministrul justiţiei în observaţiile trimise Guvernului. Mecanismul de selectare a administratorului prevede că, într-o primă fază, se vor trimite oferte iniţiale, care vor fi evaluate 20% pe baza unor criterii financiare şi 80% pe baza unor criterii tehnice ambigue. Practic – 45% din punctaj este acordat de comisia de selecţie pe criteriile „organizaţie“, „echipă“, fără a se oferi detalii. Deşi, pånă acum cåteva luni, grupuri financiare mari care s-au interesat de asumarea rolului de administrator al FP se bucurau de „reputaţie internaţională“, unele au ajuns să apeleze la ajutoare de stat (Erste, Goldman Sachs, RBS, Morgan Stanley, Goldman Sachs, Fortis), iar altele au raportat pierderi de miliarde de dolari – Credit Suisse, JP Morgan. Din caietul de sarcini nu este clar dacă şi cum se va ţine cont de aceste probleme, fapt semnalat chiar în observaţiile trimise comisiei de selecţie de FP. Nici modul de evaluare a costurilor nu este foarte clar.

Faza a doua, a dialogului competitiv, ridică şi mai multe probleme. Din text se înţelege că vor merge mai departe candidaţii care au convins cel mai bine membrii comisiei de selecţie că au aptitudinile necesare pentru administrarea FP. Însă, caietul de sarcini şi anexele acestuia conţin inadvertenţe care pun sub semnul întrebării abilităţile comisiei numite de premierul Tăriceanu de a selecta candidatul. Cea mai flagrantă este declaraţia privind politica de investiţii, potrivit căreia 95% din portofoliul Fondului ar trebui plasat în acţiuni cotate la BVB, ceea ce înseamnă un profil foarte riscant, dar şi greu de realizat, dată fiind lichiditatea redusă a bursei.

Iniţial, elaborarea caietului de sarcini revenea FP, care angajase un consultant – firma britanică Schroders – şi finalizase deja o primă formă. Însă, premierul Tăriceanu s-a răzgåndit şi a creat o comisie specială, condusă de ex-ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu, însărcinată să elaboreze caietul de sarcini şi să selecteze administratorul. Interesant este că această comisie nu-şi asumă şi responsabilitatea pentru semnarea contractului cu administratorul.

«Listarea trebuie să aibă în vedere trendul din pieţele de capital, pentru că nimeni nu are interesul să pună pe bursă o acţiune care să scadă doar din cauză că piaţa e în jos.»
Sebastian Vlădescu, şeful comisiei de selecţie

PERLE / CAIET DE SARCINI

TERMENI NOI
„Rugăm să faceţi o scurtă prezentare a performanţei într-o perioadă de 5 ani pentru pånă la 3 complexe relevante de portofolii de participaţii administrate de dvs. Prezentarea trebuie să indice profiturile anualizate şi cumulative şi standardul de comparare la 30 iunie 2008, împreună cu volumul activelor măsurat la finele fiecărui an“. Complexele relevante… sunt de fapt portofolii compozite (de acţiuni şi monetare), iar standardul de comparare nu e vreun standard de raportare contabilă, ci benchmarkul. CNVM a transmis obiecţiuni la proiectul de HG, ataşånd chiar un dicţionar de termeni financiari şi recomandånd rescrierea integrală a uneia din anexele la caietul de sarcini.

CONVINGERE
„În cursul Fazei II, 2-3 candidaţi vor fi selectaţi pe lista scurtă (…), aceştia fiind acei candidaţi care vor forma convingerea membrilor comisiei cu privire la realitatea aptitudinilor descrise de ofertanţi“.

ECOLOGISM
Candidaţilor li se cere să explice cum vor „aplica principiile de guvernanţă ecologică şi socială“ în administrarea FP.

POEZIE
Se va folosi o rată a randamentului  bazată pe valoarea netă a activelor FP. (n.r. corect e valoarea activului net). Se aşteaptă ca, pe termen lung, rata randamentului (n.r. randamentul e o rată) să fie pozitivă şi mai mare decåt creşterea nominală a PIB-ului Romåniei.