În ciuda creșterilor din prima parte a anului, avansul PIB ar putea fi redus de evoluțiile unor sectoare economice precum industria prelucrătoare sau agricultura din al doilea semestru.
Creșterea economică de anul acesta are toate șansele să depășească estimările, adică să depășească 4,2%. În prima jumătate a anului, avansul de 6% al PIB a fost susținut în principal de agricultură, IT&C și de comerț, cu o majorare de 17,9% la agricultură, 17,3% la IT&C și 12,1% la comerț, după cum reiese din datele INS aferente trimestrului al doilea al anului comparativ cu aceeași perioadă din 2015. A doua parte a anului însă a debutat cu o veste destul de îngrijorătoare: exportul s-a diminuat în iulie până la 4,81 miliarde euro, față de 5,04 miliarde euro în iulie 2015. Scăderea nu este foarte mare, dar majorează un deficit comercial aflat oricum în creștere. În primele șapte luni, exporturile s-au ridicat la 32,9 miliarde euro, în ușoară urcare față de aceeași perioadă a anului trecut, însă importurile au ajuns la 38,1 miliarde euro, ceea ce face ca deficitul să se cifreze la 5 miliarde euro, cu 1,1 miliarde mai mult decât anul trecut.
Un alt semnal îngrijorător, în legătură directă cu exportul, este indicele producției industriale, care a scăzut în iulie cu 1,4% în serie brută față de luna precedentă și cu 3,4% față de iulie 2015. Partea pozitivă ar fi că în serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate indicele a crescut cu 0,7% față de iunie și a rămas la același nivel față de iulie 2015. Pentru primele șapte luni indicele se află în creștere cu 0,6% în serie brută și cu 0,1% în serie ajustată, ceea ce înseamnă că se află foarte aproape de intrarea în zonă negativă dacă situația rămâne neschimbată.
Scăderea a venit de la diminuarea cu 1,8% a industriei prelucrătoare în iulie față de luna precedentă și cu 2,5% a producției și furnizării de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Față de iulie 2015, scăderi s-au înregistrat la industria extractivă, -13,7%, producția și furnizarea de energie, -5,9%, și industria prelucrătoare, -2,9%.
Grâul se ieftinește
Zona de servicii a rămas, din fericire, pe plus, cu un avans în termeni nominali de 8,6% în ceea ce privește serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, și cu 8,7% în serie ajustată. Creșterea cifre totale de afaceri a fost susținută de avansul de la transporturi, de 13,6%, de „activitățile de servicii informatice și tehnologia informației”, 7,3%, de comunicații, 6,4%, și de „alte servicii furnizate întreprinderilor”, 5,3%. În iulie față de luna precedentă însă avem scădere la comunicații, -1%, „alte servicii furnizate întrepriderilor”, -0,7%, și la transport, -0,1%.
Agricultura are, de asemenea, un an bun până acum și există speranțe că se va reuși creșterea valorii sectorului la 24,4 miliarde euro, cifră care să depășească pe cea de 22,5 miliarde euro de anul trecut și de 20,8 miliarde euro în 2014. Recolta de grâu a fost foarte bună anul acesta, ajungând la 8,4 milioane tone, dar prețurile au început deja să scadă puternic, tona fiind cu 17 euro mai ieftină la sfârșitul lui august față de iulie. Grâul este cotat în prezent la nivel internațional la 173 de dolari, în scădere de la 190 de dolari, în timp ce porumbul a coborât de la 188 de dolari pe tonă la 183. Nici orzul nu a scăpat, cotația fiind în prezent de 153 dolari pe tonă, în coborâre de la 165 dolari.
Ieftinirile indică posibilitatea ca a doua parte a anului să nu mai fie la fel de bună pentru agricultură, iar vești proaste avem și din cauza secetei care a afectat mai mutle zone. În Suceava, spre exemplu, seceta a afectat culturile de porumb, cartofi, floarea-soarelui și soia în urma unui deficit de 60% de apă în sol. Iar probleme există și la calitate, vizibile după ce Egiptul a refuzat să primească 63.000 de tone de grâu din cauza infestării cu o ciupercă. Există astfel posibilitatea să fie afectată o cantitate de export mult mai mare, lotul refuzat reprezentând doar 5% din vânzările anuale de grâu românesc către Egipt.
Privind în ansamblu, există șanse ca estimările de creștere a PIB-ului României să nu fie atât de mare anul acesta. Sau să fie susținut aproape exclusiv de consum, ceea ce nu ar fi prea bine pentru balanța financiară a economiei. Putem spera totuși ca statele din Zona Euro și din UE să își revină mai repede și, implicit, să crească și exporturile noastre, UE fiind piața de destinație pentru trei sferturi din produsele de la noi.
173 dolari pe tonă este cotația internațională a grâului, în scădere de la 190 dolari pe tonă ca urmare a recoltei bune de anul acesta
3,4% este scăderea înregistrată de producția industriei prelucrătoare în iulie față de aceeași lună a anului trecut