Piața de produse igienico-sanitare nu este ferită de criză și recesiune. Tendința de a renunța la produse mai scumpe pentru unele mai ieftine lovește în producători. Iar aceasta, fără să luăm în calcul consumul redus din România de produse de acest gen, unul dintre cele mai mici din Europa. Piața hârtiei igienice însă pare mai ferită de reducerea consumului, fiind vorba de un produs de strictă necesitate.
Dar nici în acest sector producătorii nu pot rezista pe piață dacă nu fac investiții și nu cresc calitatea produselor oferite. România anului 2000 avea un consum de doar 1,5 kg de produse finite din hârtie „tissue“pe cap de locuitor, conform Middle East Marketing Research Bureau (MEMRB) , iar anul trecut acesta a ajuns la 3,4 kg. Puțin, comparativ cu Austria sau Germania, unde consumul este de până la 14 kg pe locuitor.
Importurile de hârtie igienico-sanitară, care reprezintă circa 35-40% din totalul pieței de 77 milioane de euro, conform ultimelor date MEMRB (2008-2009) sunt și cele care au modificat obiceiul de consum al populației (în special cea urbană, unde au loc majoritatea vânzărilor). Astfel, de la hârtia fără tub și de calitate slabă, s-a ajuns la role cu patru-cinci straturi de hârtie de cea mai bună calitate. Pentru a rămâne în piață, producătorii autohtoni sunt nevoiți să investească în calitate.
Avem nevoie și de reciclare
Potențial pentru piața autohtonă de profil există. Cu siguranță, consumul va crește odată cu îmbunătățirea nivelului de trai. Iar producătorii străini știu foarte bine acest lucru din moment ce sunt deja acționari sau proprietari ai unor fabrici din România. Ultima tranzacție importantă a vizat cumpărarea unui pachet de 30% din acțiunile Comceh Călărași, unul dintre cei mai mari producători din România, de către italienii de la Sofidel, care au devenit, astfel, singurii acționari ai fabricii din Călărași și au urcat pe locul al doilea între producătorii din Europa.
Producția internă de hârtie igienico-sanitară se ridică la aproximativ 45-47 milioane euro și este împărțită între șase jucători, dintre care trei dețin circa 80%. Comceh Călărași, Pehart Petrești și Vrancart Adjud își împart, în procentaje relativ egale, cea mai mare felie a pieței. Reculul economiei din ultimii ani a însemnat, în principal, reducerea profiturilor și mai puțin scăderea cifrelor de afaceri. Iar în prezent, toți se luptă pentru investiții. „Anul 2011 va fi unul cu investiții majore, ale căror efecte benefice vor fi resimțite o parte în semestrul al doilea din 2011, iar o altă parte la finele lui 2012“, spun reprezentanții Vrancart. Producătorul din Adjud, care este deținut în proporție de aproape 75% de SIF Banat-Crișana, a decis anul trecut contractarea unor împrumuturi de 17,2 milioane euro pentru realizarea unui program de modernizare și extindere a capacităților de producție, în valoare totală de 22,9 milioane euro. Principala problemă a fabricanților este însă scumpirea accelerată a materiei prime, prețul unei tone de celuloză crescând de la 400 euro, în 2009, la 700 euro, anul trecut. Drept pentru care se investește și în rețelele de reciclare, numai Vrancart având zece milioane de euro în acest scop.
Anul 2011 va fi un an cu investiții majore, ale căror efecte benefice vor fi resimțite în semetrul al doilea din 2011 și în a doua parte din 2012.
Conducerea Vrancart Adjud
Piață mică, dar cu mulți jucători
COMPETITORI Principalii producători de hârtie igienico-sanitară din România sunt: Comceh Călărași (mărcile Volare, Onda, Sunflower), cu o cotă de piață de circa 35%; Pehart Petrești (Pufina), cu o cotă de circa 25%, Vrancart Adjud (Rolstar, Vrancart, dar și mărcile proprii ale retailerilor precum Billa, Cora, Plus și Penny), cu o cotă de circa 25%. Alți producători sunt Petrocart Piatra Neamț (Helga, Salmo), Monte Bianco Târgoviște (Puff, Best, Fiore, Neve), Family Paper București (Anila). Piața este completată de importatori precum SCA Hygiene Products (Zewa). Conform raportului MEMRB pe total 2010, brandul Zewa deține o cotă valorica de piață de 20,4%, în timp ce Comceh (cu brandurile Onda, Volare și Sunflowers) deține o cotă valorică de 19,5%.