Aceeaşi părere fost exprimată şi de directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, în timp ce participa la Davos la o dezbatere pe tema concentrării bogăţiei în lume.

Economiştii FMI au realizat studii a căror concluzie este că 'distribuţia bogăţiei este importantă în sine, întrucât creşterea veniturilor săracilor are un efect multiplicator ce nu se produce atunci când cresc şi mai mult veniturile celor care sunt deja înstăriţi', a explicat Lagarde. Drept urmare, a continuat ea, 'politicile de redistribuire a veniturilor nu sunt contraproductive pentru creşterea economică', o ideea care până de curând 'nu făcea parte din gândirea convenţională'.

Referindu-se la un raport recent al organizaţiei Oxfam, ce subliniază că 1% din persoanele cele mai înstărite din lume vor deţine împreună în anul 2016 o avere mai mare decât averea însumată a celorlalte 99%, laureatul Premiului Nobel pentru Economice, Robert Shiller, a vorbit despre necesitatea reformării sistemului economic, 'dar nu într-un mod comunist', indicând faptul că este vorba nu doar de o problemă ce ţine de incapacitatea economiei de a distribui mai echitabil bogăţia, ci şi de o chestiune politică.

Au existat totuşi şi vorbitori – cu funcţii de conducere în companii multinaţionale – care au considerat că sistemul economic actual este foarte bun şi are capacitatea de a reduce bogăţia şi de a genera oportunităţi pentru toată lumea. Unul dintre aceştia, Martin Sorrell, reprezentant al societăţii britanice WPP, a argumentat că în ultimii 50 de ani s-au înregistrat progrese fără precedent în ce priveşte numărul persoanelor care au ieşit din starea de sărăcie şi s-au integrat în clasa medie, mai ales în statele emergente, dar a admis că în prezent mediul de afaceri are în vedere în special diminuarea costurilor, nu crearea de noi locuri de muncă.

O altă problemă a fost sesizată de directoarea organizaţiei Oxfam Internacional, Winnie Byanyma, care a atras atenţia că cei înstăriţi îşi folosesc resursele şi pentru a influenţa deciziile politice în propriul lor beneficiu. Ea a estimat că în anul 2013 în Statele Unite s-au cheltuit circa 400 de milioane de dolari în activităţi de lobby. Pe de altă parte, responsabila Oxfam a amintit de evaziunea fiscală pe scară extinsă practicată de mediul de afaceri, mai ales cu ajutorul paradisurilor fiscale.

Totuşi, dincolo de punctele lor de vedere diferite, participanţii la dezbatere au căzut de acord asupra faptului că inegalitatea economică în lume a sporit după criza din anul 2008.

O posibilă soluţie de reducere a decalajelor, propusă de Winnie Byanyma, este cea aplicată cu succes în Brazilia, respectiv creşterea salariului minim, care în această ţară a crescut cu 50% în ultimii 15 ani.

AGERPRES