Cercetătorii olandezi au studiat efectele pe care le are aşa-numita Boală Panama asupra culturilor de banane din Asia de Sud, Africa, Orientul Mijlociu şi Australia. Aceştia au ajuns la concluzia că maladia se răspândeşte cu repeziciune, îndeosebi în sudul continentului american, de unde provine 82% din producţia mondială de banane.
Boala Panama se manifestă prin acţiunea unor organisme din regnul Fungi. Daunele pe care acestea le produc au fost pentru prima dată studiate în anul 1876, când producătorii de banane din Australia au raportat pierderi masive în culturile pe care le întreţineau.
Ulterior, dăunătorii au fost identificaţi ca fiind Fusarium oxysporum f.sp. cubense, organisme care se transmit la culturile de banane atât din apă, cât şi din sol, fiind, practic, imposibil de detectat şi combătut. Fungii pot supravieţui până la 30 de ani în sol, până în momentul în care pot ataca fructul sănătos. Dacă l-au găsit, dăunătorii trec din apă în perişorii absorbaţi ai rădăcinii plantelor şi de aici sunt transportaţi, prin intermediul vaselor lemnoase, spre celelalte părţi ale bananierului.
În timpul acestui proces, fungii provoacă deshidratarea treptată a plantei. Deşi efectele bolii sunt cunoscute de către fermieri, de data aceasta este vorba despre o nouă formă sub care ea se manifestă. Este vorba de aşa-numita ramură VCG01213 sau Tropical Race 4. Se pare că această formă a bolii îşi are originea în Indonezia, de unde s-a răspândit în Asia de Sud, Pakistan, Liban, Mozambic şi Australia. Culturile de banane din aceste zone sunt puternic afectate de efectele Bolii Panama. Aceasta se răspândeşte cu repeziciune în celelalte zone ale planetei, provocând dispariţia treptată a acestor fructe.RADOR