Semnal de alarmă legat de explozia datoriei externe! România stă mult mai prost decât în 2009.

Dacă la precedenta criză internațională grosul datoriei externe a țării noastre revenea în dreptul companiilor private, acum lucrurile s-au inversat.

Semnal de alarmă legat de explozia datoriei externe! Datoria publică devine împovărătoare

Datoria externă a României a crescut puternic, din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021).

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro.

În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro. Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are astăzi o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro, arată zf.ro.

Împrumutul de la FMI

În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro).

Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

Lucrurile s-au complicat mai apoi. Povestea o ştim. A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului.

Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Ponderea datoriei publice, majorare fără precedent

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar).

Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum.

Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă.

Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.