Pieţele financiare reacţionează exagerat. Mesajele liniştitoare transmise de oficialii români nu au reuşit până acum să înlăture îngrijorările investitorilor străini, speriaţi de efectele crizei începute în SUA.
Un bancher pică de la etajul 50 al unei clădiri din New York. Când trece, în cădere, prin dreptul etajului 20, cineva îl întreabă de la fereastră: „Cum îţi merge?“ „Până acum, bine.“ Un banc sumbru, considerat adecvat într-o dezbatere despre perspectivele economiilor din estul Europei, de Mark Alloway, director asociat pentru pieţe financiare globale la International Financial Corporation (IFC).
În aceeaşi notă pesimistă au arătat că văd viitorul imediat al regiunii mai mulţi reprezentanţi ai pieţelor financiare, prezenţi la Forumul Euromoney desfăşurat la Viena, contrazicând mesajele liniştitoare transmise de oficiali guvernamentali şi ai băncilor centrale. Sentimentul negativ al investitorilor s-a acumulat în special faţă de economia românească, aceasta având, potrivit lui Hans Timmer, economist-principal la Banca Mondială, vulnerabilităţi mai mari decât alte state emergente, în contextul crizei financiare internaţionale. „Pentru a vedea efectul-şoc al crizei, cel mai uşor este să te uiţi la cursul de schimb“, spune Debora Revoltella, economist- şef pentru Europa Centrală şi de Est la UniCredit Group. Potrivit afirmaţiilor sale, noul context internaţional a scos în evidenţă vulnerabilităţile din sud-estul Europei şi din statele baltice. Iar în România au apărut mai mulţi factori de vulnerabilitate. Aceştia pot conduce la o restrângere a creditului, unul din motoarele creşterii economice care a atras până acum investitori străini în regiune.
Finanţările externe devin mai costisitoare
„Dependenţa sectorului bancar de finanţarea externă a ajuns, în noiembrie 2007, la 26% în România“, spune Revoltella. Nivelul este cel mai ridicat din regiune. Foarte dependentă de fondurile externe, România riscă să fie afectată şi de creşterea costului finanţării pentru bănci şi mediul economic. La finele anului trecut, costul riscului era de 4,2 ori mai mare decât în decembrie 2006. În contextul unei crize internaţionale de lichidităţi, astfel de cifre nu pot atrage decât îngrijorări pentru investitorii interesaţi de România sau deja expuşi pe această piaţă. Cu atât mai mult cu cât ele se adaugă altor semnale negative. Veştile macroeconomice proaste nu se puteau strânge într-un moment mai nepotrivit. Inflaţie peste ţinta BNR, a şasea ca mărime din UE, deficit de cont curent în primele 10 luni, mai mare cu 71% decâ anul trecut, şi investiţii străine tot mai mici care să-l finanţeze (6,6 miliarde de euro în primele 11 luni, în scădere cu 20%). Pentru investitorii speriaţi de efectele crizei creditelor sub-prime din SUA, sensibili la orice potenţială vulnerabilitate a pieţelor emergente, datele au dat semnalul de fugă. Impactul l-a resimţit imediat bursa de la Bucureşti, dar şi leul, afectat puternic la începutul anului de ieşirile masive de capital. „Este exagerat ce se întâmplă acum cu cursul de schimb. Piaţa s-a mişcat prea mult în sensul deprecierii leului, după aprecierea uriaşă din iunie-iulie, pe care o consideram nesustenabilă“, a declarat, la Viena, Cristian Popa, viceguvernatorul BNR. Popa admite că banca centrală are îngrijorări privind inflaţia şi deficitul contului curent, dar arată că cel din urmă va rămâne sustenabil, în condiţiile în care investiţiile străine directe vor rămâne la un nivel înalt, iar performanţa exporturilor îl va face chiar să se diminueze. Veştile liniştitoare din această zonă nu alungă însă perspectiva unor „surprize“ nedorite care ar putea veni din pieţele internaţionale.
La alte evenimente care ar agrava şi mai mult situaţia din regiune analiştii abia îndrăznesc să se gândească. „Dacă o bancă europeană mare descoperă că este mai expusă decât credea la criza sub-prime şi, întâmplător, are şi o prezenţă importantă în regiune?“, spune Pradeep Mitra, economist-şef pentru Europa şi Asia Centrală al Băncii Mondiale. În opinia sa, astfel de situaţii pot interveni, caz în care impactul crizei va fi semnificativ şi în estul Europei.
«Este exagerat ce se întâmplă acum cu cursul de schimb.»
Cristian Popa, viceguvernator BNR
Perspectiva londoneză
În capitala financiară a Europei, perspectiva asupra României este sumbră. Cum majoritatea băncilor îşi coordonează de la Londra operaţiunile din pieţele emergente ale Europei, analiştii şi investitorii au avantajul unei priviri de ansamblu asupra ţărilor în curs de dezvoltare, precum România.
Verdictul jucătorilor în piaţă este pesimist. Vulnerabilităţile economiei româneşti nu numai că sunt multe, dar se şi accentuează. De la deficitul comercial la presiunile inflaţioniste şi creşterea vitezei cu care se îndatorează populaţia, economiştii din City nu văd cu ochi buni viitorul imediat.
Echipa de analişti ai Deutsche Bank, condusă de Gillian Edgeworth, atrage atenţia asupra efectelor pe care le-ar putea avea ceea ce ei numesc „beţia creditării“ din Europa de Est. Creşterea ratelor de îndatorare a populaţiei, mai ales în valută, a accentuat vulnerabilitatea României şi a vecinilor săi la şocuri externe. De aceea, echipa lui Edgeworth afirmă, într-o analiză recentă, că o „aterizare lină“ nu e garantată pentru ţările fostului lagăr comunist.
Katerina Kalceva, economistă la Morgan Stanley, estimează, într-o notă trimisă clienţilor, că leul se va afla sub presiuni sporite anul acesta, în principal din cauza exacerbării deficitului de cont curent, estimat de Kalceva că va depăşi, în 2008, 15 la sută din produsul intern brut. De asemenea, economista Morgan Stanley crede că inflaţia va depăşi 7 procente în primele şase luni ale lui 2008, şi că se va calma spre finele anului, când s-ar putea apropia de 4,8 la sută. În opinia analistului Morgan Stanley, ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale va fi „dificil“ de atins dacă nu chiar imposibil, iar sarcina lui Mugur Isărescu şi a colegilor săi va fi îngreunată şi de calendarul electoral.
