agenda urmatorului semestru se anunta incarcata de reforme. Extinderea catre sud-estul continentului si integrarea – acestea sunt obiectivele la ordinea zilei, deloc facil de atins. In ceea ce-l priveste pe primul, 2005 este anul confirmarilor, dar si cel al marilor decizii. Prin semnarea Tratatului de Aderare cu Romania si Bulgaria in luna aprilie, Uniunea Europeana reconfirma o decizie luata cu patru ani in urma. Aceasta nu inseamna ca proiectul extinderii ia sfarsit. Statele membre sunt puse in situatia de a hotari, prin reprezentantii lor in structurile europene, daca Turcia se califica pentru inceperea negocierilor de aderare. Privitor la Croatia, zarurile par a fi aruncate, de vreme ce 2005 este anuntat ca an cert pentru demararea tratativelor cu Uniunea Europeana.Al doilea obiectiv vital, adancirea integrarii, presupune, pentru a fi transpus in realitate, reformarea strategiei de dezvoltare a Uniunii Europene – Agenda Lisabona si a Pactului de Stabilitate si Crestere. Agenda/Strategia Lisabona, elaborata cu patru ani in urma intr-o anumita conjunctura economica si politica, nu mai corespunde realitatii. Vizeaza prea multe tinte, presupune eforturi financiare mari din partea statelor membre si nu are chei de control a indeplinirii angajamentelor. Pactul de Stabilitate si Crestere, la randul sau, apare ca neadecvat ciclului economic in care se afla statele membre, fiind denuntat de catre acestea ca o frana in calea dezvoltarii. Aparte de cele de mai sus, sub presedintia luxemburgheza vor continua targuielile dintre statele membre pe tema contributiilor la bugetul Uniunii pe perioada 2007-2013, discutii care, apreciate din perspectiva modului in care au avut loc pana in prezent, se anunta tensionate. Si tot ca tensionata poate fi definita asteptarea liderilor politici ai Uniunii Europene ca popoarele lor sa se pronunte, prin referendum, asupra Tratatului Constitutional. In situatia in care votul va fi negativ, ar putea incepe o lunga perioada de cautare a unor alternative care sa asigure functionalitatea mecanismului unei Uniuni Europene din ce in ce mai aglomerate cu tari foarte diferite ca dezvoltare economica si nivel de trai, dar care au in comun obiectivele pe care statutul de tara membra le presupune.
Incheierea negocierilor de aderare, un gest de bunavointa politica
In exclusivitate pentru cititorii Capital, ambasadorul Marelui Ducat de Luxemburg arata ca pentru Romania greul procesului aderarii abia de-acum urmeaza.
Capital: Incheierea negocierilor de aderare cu Romania la finele anului 2004 a fost mai degraba un gest de bunavointa din partea Uniunii Europene, decat unul motivat de performantele reale ale Romaniei. Cum comentati?
Fernand Kartheiser: Intr-adevar, decizia Consiliului European de a finaliza negocierile de aderare cu Romania poate fi privita ca un cec in alb acordat tarii dumneavoastra. A fost o decizie politica, care va fi urmata de o evaluare tehnica a modului in care Romania isi indeplineste angajamentele asumate pe ultima suta de metri a negocierilor de aderare.
Capital: Cat de mare este riscul ca Romania sa devieze de la traseul stabilit la Consiliul European de la Bruxelles?
Fernand Kartheiser: Imi este dificil sa ma pronunt in aceasta privinta. Romania si-a asumat angajamente foarte serioase, iar timpul pe care il are la dispozitie pentru indeplinirea lor este scurt. Aceasta nu inseamna ca obiectivele sunt imposibil de atins, ci doar ca presupun determinare politica si eforturi importante din partea clasei politice si a populatiei. Examenele nu s-au terminat, iar ce este mai greu abia acum urmeaza. Consiliul European va analiza din punct de vedere strict tehnic daca si in ce masura Romania se califica pentru statutul de tara membra. Va fi o apreciere seaca, lipsita de elementul lobby-ului politic, iar Romania trebuie sa fie pregatita sa-i faca fata. In urma acestei evaluari, lipsita de avantajele arbitrajului politic, va fi luata o decizie finala.
Capital: Anii electorali si schimbarile pe care acestia le aduc sunt o frana pentru reforme. Credeti ca Romania va recupera handicapul in timp util?
Fernand Kartheiser: Raspunsul se afla la clasa politica, la rapiditatea cu care se acomodeaza si cu care preia si duce mai departe stafeta reformelor.
Greul abia acum incepe
Ambasadorul Olandei ne asigura ca Romania are locul asigurat in Uniunea Europeana.
Capital: Uniunea Europeana se extinde si se integreaza in paralel, iar procesul extinderii este mai rapid decat cel al integrarii. Exista deja un curent puternic de opinie in defavoarea extinderii, considerata un obstacol pentru integrare. Cum comentati?
Pieter Jan Wolthers: In masura in care extinderea nu se reflecta intr-o rigiditate a procesului decizional la nivelul Uniunii Europene, nu cred ca exista motive de ingrijorare. Prevederile Tratatului Constitutional referitoare la sistemul de adoptare a deciziilor, prin majoritate calificata si nu prin unanimitate, ca pana acum, vor contribui la fluidizarea procesului decizional si, prin aceasta, la adancirea integrarii.
Capital: Prin urmare, Romania nu are motive de ingrijorare in ceea ce priveste proiectul extinderii?
Pieter Jan Wolthers: Nu, dar nu are voie sa piarda nici o clipa din vedere faptul ca din momentul incheierii negocierilor de aderare si pana in cel al intrarii in Uniunea Europeana trebuie sa demonstreze mai mult ca oricand ca este un partener de incredere, care isi respecta angajamentele.