„Apocalipsa neobservată a insectelor” ar trebui să dea semnalul de alarmă pentru omenire. Este concluzia oamenilor de știință în cel mai recent studiu.
Insectele sunt cel mai numeros grup de viețuitoare de pe planetă. Există aproximativ 5,5 milioane de specii, dintre care 80% rămân încă de descoperit. Insectele se confruntă însă cu un declin rapid din cauza activității umane.
Cercetări mai vechi indicau o scădere alarmantă a numărului de insecte în toată lumea, cu pierderi de până la 25% pe deceniu. Dar noi studii arată că situația este mult mai complexă și variată.
Insectele îndeplinesc aproape toate rolurile imaginabile într-un ecosistem, inclusiv culturile de polenizare, menținerea dăunătorilor sub control și acționează ca hrană pentru alte animale. Consecințele declinului lor sunt atât de grave, încât fenomenul este supranumit „apocalipsa insectelor”.
Transparența apei a slabit capacitatea insectelor de a se ascunde
Declinurile s-au produs în canale, lacuri, râuri și izvoare, în unul dintre cele mai mari sisteme de apă dulce din America de Sud, lunca inundabilă a râului Paraná. În paralel, oamenii de știință au constatat că numărul de pești a crescut, iar chimia apei a devenit mai dezechilibrată, cu schimbări de mediu care au legătură cu construcția barajelor. În același timp, barajele blochează fluxul de sedimente și substanțe nutritive, perturbând chimia apei și făcând apa mai transparentă.
Majoritatea insectelor acvatice sunt închise la culoare sau pătate, pentru a se camufla în apa tulbure. Dar transparența apei le-a slăbit capacitatea de a se ascunde, făcându-le și mai vulnerabile în fața peștilor.
Regiunile cu apă dulce sunt printre cele mai amenințate ecosisteme din lume
Aproximativ 70% din energia electrică a Braziliei provine din hidroenergie, iar barajele hidroelectrice vor fi esențiale în tranziția de la combustibilii fosili. Cu toate acestea, îndiguirea poate avea un impact social și de mediu major. Conform studiului, consecințele negative ale barajelor pot apărea cu mult după inundarea pădurilor și dislocarea comunităților locale.
Autorii studiului spun că insectele acvatice tropicale și subtropicale pot fi mai expuse riscurilor activității umană, decât insectele din regiunile mai nordice. Regiunile cu apă dulce sunt printre cele mai amenințate ecosisteme din lume și trebuie să fie o țintă pentru eforturile globale de conservare.