„Boala de inimă poate fi redusă semnificativ dacă putem să prevenim factorii de risc”, spune dr. Sharan Sharma, medic cardiolog la Intermountain Health.

A dormi mai mult este unul dintre primele lucruri pe care cardiologii le recomandă pentru reducerea riscului. Spre deosebire de genetică, este ceva ce putem controla.

Cu toate acestea, o problemă comună care apare în timp ce dormi poate fi un semnal de alarmă că ai un risc mai mare de afecțiuni cardiace.

Vestea bună este că există tratamente pentru aceasta.

Problema somnului care ar putea fi un semnal de avertizare pentru o boală cardiacă

Sforăitul nu reprezintă doar un disconfort pentru cei care dorm lângă voi.

„Sforăitul poate fi un semn al apneei de somn subiacente”, explică dr. Sharma.

„Știm acum că apneea în somn este asociată cu diferite boli cardiace, cum ar fi fibrilația atrială, hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă”, adaugă el, potrivit Parade.

Este posibil să fi auzit de apnee în somn, dar mulți oameni nu știu exact ce înseamnă.

Un studiu din 2024 pe mai mult de 12.000 de oameni, publicat în revista Nature, a constatat că sforăitul regulat crește riscul unei persoane de hipertensiune arterială necontrolată.

„Apneea este absența completă a fluxului de aer, timp de cel puțin 10 secunde”, spune dr. Sanjay Rajagopalan, directorul Institutului de Cercetare Cardiovasculară și al Școlii de Medicină de la Case Western Reserve University.

Sforăitul ar putea fi un semn al unei scăderi mai puțin severe a fluxului de aer

Sforăitul ar putea fi și un semn al unei scăderi mai puțin severe a fluxului de aer, cunoscut sub numele de „hipopnee”, care durează și 10 sau mai multe secunde, explică dr. Rajagopalan. Ambele au consecințe care pot fi dăunătoare inimii.

„Această întrerupere crește stresul, sau hormonii de luptă, cortizonul și adrenalina”, spune dr. Leonard Pianko, medic cardiolog.

„Această creștere hormonală crește tensiunea arterială și ritmul cardiac și poate pune o presiune continuă asupra
sistemului cardiovascular, provocând angină pectorală sau un atac de cord”, avertizează el.

„Pe lângă bolile de inimă, sforăitul întrerupe somnul, ceea ce poate duce la somnolență în timpul zilei, dificultăți de concentrare și iritabilitate”, continuă dr. Pianko.

În plus, aceste întreruperi ar putea crește riscurile de boli de inimă. De exemplu, un studiu din 2023 a constatat că neregularitatea somnului este legată de șanse mai mari de tensiune arterială ridicată.

Sforăitul este întotdeauna un semn al bolilor de inimă?

Dr. Sharma spune că sforăitul nu indică întotdeauna o apnee în somn sau un risc crescut de boli de inimă.

„Există și alte cauze ale sforăitului, în afară de apneea în somn”, spune dr. Sharma.

„Congestia nazală, deviația de sept și consumul de alcool sunt alte cauze comune”, afirmă ea.

Dr. Rajagopalan sfătuiește oamenii să acorde o grijă deosebită sforăitului, deoarece este legat de bolile de inimă, dacă este asociat și cu:

  • Pauze de respirație în timpul somnului
  • Somnolență excesivă în timpul zilei
  • Dificultate de concentrare
  • Dureri de cap dimineața
  • Durere în gât la trezire
  • Somn neliniştit
  • Gâfâit sau sufocare pe timpul nopții
  • Tensiune arterială crescută
  • Sforăitul este atât de puternic încât perturbă somnul partenerului tău

Cum să reduceți riscul de apnee în somn

Dr. Pianko spune că este posibil să reduceți apneea în somn, urmând aceste sfaturi:

  • Exerciții fizice regulate
  • Menținerea unei greutăți sănătoase
  • Renunțarea la fumat
  • Evitarea alcoolului

Dacă aveți apnee în somn, există tratamente.

„Apneea în somn este tratată cu o mască de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP)”, spune dr. Pianko.

„Pentru a trata apneea în somn, aerul presurizat trebuie să circule de la aparatul CPAP printr-un furtun și o mască și în căile respiratorii superioare pentru a menține căile respiratorii deschise”, afirmă ea.

Alți factori de risc pentru bolile de inimă

Nu sforăi? E un semn bun. Cu toate acestea, dr. Pianko reamintește oamenilor că există și alte semnale roșii că puteți avea un risc crescut de boli de inimă.

„Semnele privind bolile de inimă includ bătăi neregulate sau rapide ale inimii, dificultăți de respirație, oboseală neobișnuită sau umflarea picioarelor sau a gleznelor”, spune el.