Senatul a fost prima “oprire” a Codului fiscal in traseul sau prin Parlament. Asa cum era de asteptat, data fiind experienta anului trecut, au fost admise mai multe amendamente, peste 35, care se traduc prin tot atatea modificari ale variantei de Cod aprobate de Guvern.
Adoptarea de catre Guvern a Codului fiscal a iscat multe dezbateri, atat in randul oamenilor de afaceri, cat si in cel al analistilor, care au fost surprinsi de forma promovata de Ministerul Finantelor. Toti declarau, insa, ca nu este chiar totul pierdut mizand pe “corijarea” pe care ar fi putut-o suferi Codul in Parlament. Dupa ce au vazut modificarile aduse de senatori Codului, multi s-au resemnat. Pentru altii, insa, speranta moare ultima. Acestia inca mai cred ca se mai pot intampla lucruri bune in Camera Deputatilor si de aceea incearca sa faca lobby printre deputati. Dar sa vedem care sunt principalele modificari suferite de Cod, dar si doleantele mediului de afaceri ramase “nereperate”.
Astfel, Comisia Buget-Finante din Senat a propus diferentierea impozitului pe profit de tipul de microintreprindere: producatorii si comerciantii de bunuri materiale, precum si firmele care presteaza servicii populatiei pot mentine sistemul actual de impozitare (pot opta intre a plati 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri), in vreme ce restul microintreprinderilor vor trebui sa plateasca un impozit de 16% pe profit. Tot in domeniul microintreprinderilor, a mai fost adoptat un amendament care prevede amanarea pentru primul trimestru al anului urmator a platii impozitului anual datorat. Masura, in cazul in care nu va cadea la vot la Camera Deputatilor, ar presupune ca prima plata facuta de microintreprinderi pentru profit sa fie realizata de-abia in 2009. “Eu cred ca masura privind diferentierea impozitului ce trebuie achitat de o microintreprindere nu se justifica. Cele mai favorizate ar putea sa fie serviciile, dar aici beneficiile nu sunt atat de mari incat sa se cunoasca”, spune Luminita Ristea, managing partner Nexia Romania. “In loc sa clarifice lucrurile, mai rau le incurca”, spune Gabriel Sincu, senior tax manager, RSM Haarmann Hemmelrath. “Haideti sa privim, din punct de vedere practic: cum se va face delimitarea, cine o va face si in cat timp? La noi, legile se fac in stil balcanic: hai sa modificam ceva, pentru ca noi credem ca va fi mai bine”, mai crede Sincu. “Am cerut Ministerului Finantelor sa vina cu un calcul. Sa vedem cat se incaseaza in plus la buget daca se introduce impozitul de 16% la veniturile de pe piata de capital. Dar Finantele nu au venit cu nimic. In lipsa calculelor, am facut cum am vrut noi!”, declara Varujan Vosganian, presedintele Comisiei Buget-Finante din Senat. Cum au vrut senatorii? Castigurile obtinute de pe piata de capital vor fi impozitate cu 1% , pentru detineri mai vechi de un an, si 16% pentru restul castigurilor. De asemenea, senatorii vor ca “jucatorilor” sa li se retina 1% plati anticipate in cursul anului si nu 5%, cum se propusese initial de catre Finante.
Totodata, Comisia de Buget-Finante a amanat cu un an, printr-un alt amendament adus Codului fiscal, aplicarea impozitului de 2% datorat de persoanele care obtin venituri din vanzarea produselor agricole. Motivul? “Cata vreme nu am dat subventii in agricultura, nu e corect sa introducem impozitul”, explica senatorul Varujan Vosganian. Alt amendament “trecut” de Senat se refera la scutirea de impozit a profitului reinvestit. “Acesta este un amendament propus de conservatori si este un exces, este adevarat”, ne mai explica seful Comisiei de Buget-Finante din Senat. “Cu cat se vor reduce incasarile ca urmare a implementarii ei? Nu stiu sa fi calculat cineva. Nici parlamentarii care propun si voteaza aceasta masura, nici membrii Guvernului care sunt impotriva ei, dar nu au argumente sa o combata”, crede Gabriel Sincu.
In plus, senatorii au dat mana libera consiliilor locale, care vor putea sa majoreze nelimitat impozitele si taxele locale datorate anual de catre contribuabili. Oamenii de afaceri se plang insa ca aceasta masura ar putea sa le dea planurile de afaceri peste cap si ar putea sa relanseze “cursa” majorarilor la impozitele pe case si la chirii. si consultantii spun ca masura nu este gandita bine. “Ar trebui sa se stabileasca totusi o marja in interiorul careia fiecare consiliu local sa isi gandeasca politica de dezvoltare”, spune Luminita Ristea, Nexia Romania.
“Dupa mine, ar fi mai bine acum daca s-ar lasa deoparte munca la Codul fiscal, ca oricum nu va putea fi adoptat la timp, si daca am trece la elaborarea unei strategii fiscale, care sa ne arate ce trebuie sa facem si cum trebuie sa facem ca sa ajungem acolo unde ne dorim”, conchide Gabriel Biris, avocat, Biris&Goran.
Calculati Inainte sa votati!
“Nimeni nu a luat un creion si o hartie sa calculeze care va fi impactul asupra veniturilor bugetare al introducerii unei prevederi sau a alteia.”
Gabriel Sincu,
senior tax manager RSM Haarmann Hemmelrath
Mai bine am lucra la o strategie
“Cel mai bine ar fi sa ne oprim din modificarea Codului fiscal si sa discutam strategia. Ar trebui sa obligam Ministerul Finantelor sa faca o strategie, pe baza careia sa lucram.”
Gabriel Biris,
avocat Biris-Goran
Deputatii, de aceeasi parere cu senatorii?
“Eu cred ca marea majoritate a amendamentelor aduse de noi au sanse sa treaca si de Camera Deputatilor. Eu, in general, ma consult cu colegii mei, deputatii.”
Varujan Vosganian,
presedintele Comisiei Buget-Finante din Senat
Ce alte amendamente au adus senatorii
Au redus cota redusa de TVA. Astfel, in viziunea Comisiei Buget-Finante, cota redusa de TVA este 7%, in loc de 9%, si se aplica pentru anumite prestari de servicii si/sau livrari de bunuri.
Au modificat acciza la tigarete. Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem, dar nu mai putin de 91%, fata de 95% din proiect, din acciza aferenta tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta.
Au marit unele taxe speciale. Senatorii din Comisia Buget-Finante au crescut la 1,5 euro/cmc nivelul taxei specifice datorate de autoturismele Euro 1, cu capacitate intre 1.600 si 3.000 de centimetri cubi, si la 2 euro/cmc nivelul taxei datorate de autoturismele non-euro.
Au scazut taxele specifice pentru mijloacele de transport pe apa, de la 15-5000 RON pe an, la 0-800 lei RON pe an, si nivelul accizei pentru iahturi si alte nave, de la 10-50% la 0-15%.
Au “relaxat” unele prevederi referitoare la scutiri. Astfel, consiliul local poate stabili scutiri de la plata impozitului pe cladiri si pe teren datorate de persoanele juridice care efectueaza investitii de peste 100.000 de euro pe o perioada de cinci ani, in loc de un milion de euro, cum era prevazut in varianta initiala a codului fiscal.
