Marile companii contestă un proiect legislativ potrivit căruia ar fi obligate să transfere un procent din profiturile lor într-un fond social. O astfel de taxă nu ar face decât să majoreze, mascat şi discriminatoriu, impozitul pe profit de la 16% la 17%.
Comisia economică din Senat a avizat favorabil proiectul de lege al Partidului Conservator privind introducerea unei „taxe de solidaritate“ de 1%. Taxa ar urma să se aplice profitului net al agenţilor economici a căror cifră de afaceri este mai mare de 100.000 de euro. Banii ar urma să fie folosiţi pentru majorarea cuantumului pensiilor mai mici decât salariul minim pe economie.
Dacă legea va fi adoptată de Parlament, de exemplu, combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, cu o cifră de afaceri estimată, în 2006, de 492 de milioane de euro şi un profit net de 3,14 milioane de euro (conform Bursei de Valori Bucureşti), ar trebui să achite o taxă de solidaritate de 31.400 de euro. Potrivit datelor Registrului Comerţului, numărul firmelor româneşti care ar putea constitui „clienţii“ unui astfel de fond depăşeşte 90 de mii, iar valoarea „cotizaţiilor“ la fond pentru 2006 ar depăşi 100 de milioane de euro.
Proiectul de lege a pus pe jar comunitatea oamenilor de afaceri. „Este o taxă suplimentară impusă agenţilor economici şi nu face decât să introducă o discriminare între companii concurente. Aşa cum a fost propusă, ea este aplicabilă doar firmelor cu cifra de afaceri peste 100.000 de euro“, spune Viviana Zimbilschi, şeful serviciului de comunicare externă de la Distrigaz Sud.
Oficialii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), care numără 260 de companii locale şi multinaţionale, au semnalat faptul că taxa de solidaritate nu va face decât să „crească nivelul de impozitare de la 16% la 17%“. De altfel, consultanţii fiscali ridică semne de întrebare şi asupra modului de calcul a acestei taxe. „Toate contribuţiile sociale au ca bază de calcul fondul de salarii sau veniturile impozabile şi nu profitul!“, afirmă Ana-Maria Miron, specialist în taxe şi drept fiscal la casa de avocatură Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Ce soluţii au companiile?
Deşi proiectul se află încă în parlamentul sfâşiat de lupte politice, companiile se gândesc deja la modalitatea prin care ar putea ocoli aceste prevederi. „Multinaţionalele ar putea decide să-şi micşoreze profiturile declarate în România, de exemplu prin încheierea de contracte de consultanţă sau management între subsidiara din România şi diverse entităţi nerezidente din grup“, spune Radu Rafiroiu, consultant fiscal la casa de avocatură Norr Stiefenhofer Lutz.
Oamenii de afaceri consideră că aplicarea taxei de solidaritate ar putea duce la creşterea numărului de IMM-uri ca rezultat al „fărâmiţării“ companiilor mari.
„Pentru IMM-uri, limita stabilită la 100.000 de euro ar putea stopa evoluţia firmelor mici către firme mijlocii şi le-ar putea pune pe acestea din urmă în situaţia de a-şi fărâmiţa activităţile, realizând astfel o colectare de taxe chiar mai redusă decât până acum“, spune Mirela Rădulescu, Legal & Tax manager la Orange România.
Deşi proiectul de lege a fost aprobat de comisia din Senat, sunt membri care „au trădat“ cauza… Dorel Onaca, membru în comisie, nu este un susţinător al taxei şi oferă o explicaţie pentru reuşita proiectului PC: „A trecut de comisie deoarece la acea dată au fost probabil mai puţini colegi prezenţi şi au obţinut o majoritate de moment. Nu vom face decât să-i descurajăm pe cei care produc mai mult.“
Gabriel Biriş, partener la firma de consultanţă financiară Biriş-Goran, este de părere că propunerea Partidului Conservator nu este decât un fel de „haiduceală politică: luăm de la cei care au şi dăm la cei care n-au, prin taxe suplimentare“.
„Dacă s-ar introduce o astfel de taxă, se va deschide cutia Pandorei, în sensul că vor apărea şi alte interese, mai mult sau mai puţin populiste, care vor introduce taxe în afara Codului fiscal şi atunci toată politica de relaxare fiscală va fi năruită“, afirmă Biriş.
Deşi unii politicieni nu dau proiectului de lege nici o şansă, acesta îşi urmează drumul de melc în parlament. Spre îngrijorarea oamenilor de afaceri.
