Luni, Senatul a adoptat proiectul care vizează combaterea unor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal, inițiat de Guvern.

Potrivit ultimelor informații, proiectul a fost adoptat cu un amendament care prevede că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte criterii de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Amendamentul a fost propus de Ministerul Justiţiei şi de senatorul USR PLUS Simona Spătaru. În ceea ce privește modificările dorite, se pare că amendamentul modifică art. 369 din Legea 286/2009 privind Codul penal din proiectul iniţiat de Guvern şi urmăreşte transpunerea articolului 1 alineatul (1) litera a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea unor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal.

În același timp, conform expunerii de motive, acest demers are în vedere „procedura declanşată de Comisia Europeană, precum şi deficienţele semnalate de aceasta, ce impun luarea măsurilor necesare pentru punerea legislaţiei naţionale în acord cu prevederile menţionate, astfel încât să se asigure transpunerea corectă a prevederilor acesteia”.

Proiectul adoptat de Senat

Tot luni, Senatul a mai adoptat și un alt proiect de lege inițiat de Guvern. Este vorba despre proiectul pentru modificarea Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică prin care se abrogă prevederea privind interzicerea înstrăinării acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţiile de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută.

„Abrogarea prevederilor menţionate va permite valorificarea acţiunilor în vederea evitării afectării grave a relaţiilor sociale referitoare la libertatea economică a operatorilor la care statul are calitatea de acţionar şi de liberă circulaţie a capitalurilor. Prin diversificarea acţionariatului se intenţionează asigurarea revenirii la o situaţie de competiţie pe piaţă în care fiecare companie şi societate naţională, instituţie de credit şi orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar urmăreşte să atingă anumite obiective prin înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

La fel ca și în cazul proiectuli menționat anterior, și acesta va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.