Potrivit actului normativ, Gărzile forestiere sunt instituţii publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea autorităţii publice centrale răspunzătoare de domeniul silvic. Gărzile preiau atribuţiile, posturile şi personalul de la Comisariatele de Regim Silvic şi Cinegetic care sunt desfiinţate.

'Activitatea Gărzilor este coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin secretarul de stat pentru păduri şi prin structura care coordonează activitatea în domeniul silvic şi cinegetic din cadrul acesteia şi se desfăşoară la nivel teritorial', prevede actul normativ.

Gărzile vor avea ca atribuţii monitorizarea, implementarea şi controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional, precum şi aplicarea a regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional.

De asemenea, Gărzile asigură monitorizarea şi controlul trasabilităţii materialelor lemnoase.

Numărul maxim de posturi alocat Gărzilor este de 617, iar numărul minim de posturi pentru o Gardă este de 40. Ocuparea posturilor se face numai cu promovarea evaluărilor de integritate.

Printr-un amendament formulat în comisia de specialitate a Senatului s-a stabilit că 'salariile de bază ale personalului din cadrul Gărzilor se stabilesc la nivelul salariilor de bază aferente din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală'.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Gărzilor se asigură integral de la bugetul de stat.

Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6.545 mii ha, la care se adaugă aproximativ 300.000 ha vegetaţie forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional.

'În ultimii ani, fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă a luat amploare. În acest sens, din datele puse la dispoziţie de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti – Serviciu Inventarul Forestier Naţional rezultă că volumul de lemn recoltat în perioada 2008-2014 din păduri este estimat la o medie de 26,69 milioane mc pe an. Din datele Institutului Naţional de Statistică reiese faptul că volumul autorizat şi recoltat în perioada 2008-2014 este de aproximativ 17,9 mil. mc pe an. Pe cale de consecinţă, diferenţa de masă lemnoasă între cantitatea raportată de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi cea recoltată în mod legal se presupune a fi recoltată ilegal', explică iniţiatorul în expunerea de motive.

Potrivit Guvernului, pierderea produsă anual bugetului naţional este estimată la aproximativ 250 milioane euro, iar cantitatea de masă lemnoasă recoltată în mod ilegal 'pune în pericol siguranţa publică'.

'Se estimează că, pe lângă reducerea volumului de lemn tăiat ilegal, înfiinţarea Gărzilor forestiere determină realizarea unor venituri la bugetul de stat, provenite din contravenţii şi confiscări de materiale lemnos, în valoare de circa 39.000 mii lei în anul 2015, iar în următorii ani (…) volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal va scădea semnificativ', se mai arată în expunerea de motive a ordonanţei.

Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere are un caracter ordinar şi a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, cu 70 de voturi 'pentru', un vot 'împotrivă' şi trei abţineri.