Senatul a respins, în calitate de for decizional, trei proiecte de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. Ședința plenului s-a desfășurat în format hibrid, fizic și online.
Senatul a respins proiectele de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc
Vineri, pe data de 29 decembrie, Senatul a respins, în calitate de for decizional, trei proiecte de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, inițiate de către deputații UDMR Kulcsár-Terza József-György şi Zakarias Zoltán. Ședința plenului s-a desfășurat în format hibrid, fizic și online.
Propunerea legislativă privind autonomia Ținutului Secuiesc a întrunit 104 voturi în favoarea respingerii și opt voturi împotrivă. Aceasta prevede „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român” şi stabileşte limitele teritoriului acestuia.
Prevederile proiectelor de lege
Proiectul de lege privind statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România propune instituirea unui cadru juridic pentru structurile organizate ale minorităților naționale autohtone care au menținut relații strânse cu statul român. Proiectul reglementează condițiile de înființare, atât la nivel local, cât și național, a acestor structuri, inclusiv autoritatea lor, organele de conducere, sursele financiare și patrimoniale. Reglementează, totodată, competențele și atribuțiile de drept public ale statului necesare pentru a-și desfășura activitatea în beneficiul comunităților naționale. La vot, acest proiect a fost respins cu 101 voturi împotriva și opt voturi în favoare.
A treia propunere legislativă este intitulată „Lege cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale”. Ea vizează stabilirea unui cadru juridic pentru autonomia culturală a comunităților naționale. Aceasta implică înființarea unor instituții specializate pentru gestionarea aspectelor legate de păstrarea. Presupune, de asemenea, dezvoltarea identității naționale ale unei minorități naționale. În cadrul votului din Senat, această propunere a fost respinsă cu 102 voturi împotrivă și opt voturi în favoare.
Senatorii au considerat propunerile respective neconstituționale
Majoritatea senatorilor care au exprimat puncte de vedere în cadrul dezbaterilor din Senat, din PSD, PNL, USR, AUR și cei neafiliați, au anunțat că vor vota împotriva acestor proiecte legislative. Aceștia au motivat că le consideră neconstituționale.
Lorand Turos, reprezentant al UDMR, a afirmat că formele de autonomie propuse sunt obișnuite în Uniunea Europeană. Trebuie menționat că niciun senator UDMR nu a fost prezent fizic la ședința de plen de vineri a Senatului, ultima din acest an.
Senatorul PSD Titus Corlățean a declarat că „România este un stat unitar, nu federal”. Cele trei proiecte de lege promovează „un model federal pe criterii politice de natură etnică”, a adăugat el.
„Asta este o chestiune de fond foarte gravă, ceea ce contravine Constituţiei României. Aceste tipuri de structuri propuse (…) înseamnă în realitate promovarea acelei viziuni de separare segregaţionistă pe motive de natură politică şi etnică şi care este în contradicţie cu modelele consacrate european şi cu modul în care funcţionează statul român. (…) Eu încă sper la acel tip de finalizare a descentralizării prin deplasarea de competenţe şi resurse, care să permită o dezvoltare reală a României pe criterii însă administrative şi economice şi nu de natură etnică”, a declarat el.
Inițiativele ar fi influențate de competiția internă din UDMR
Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, a argumentat că aceste inițiative legislative sunt influențate de competiția internă din UDMR, având în vedere că 2024 este un an electoral.
„În niciun caz nu poţi să vii în Parlamentul României cu o propunere de regionalizare pe criterii etnice, În momentul în care România este un stat naţional unitar, în momentul în care Constituţia României garantează drepturi individuale fiecărei comunităţi naţionale care are posibilitatea să folosească limba în cultură, să folosească limba în administraţie, în condiţiile legii, să beneficieze de toate drepturile şi remediile pe care statul român le oferă minorităţilor naţionale, nu înţeleg de ce ai veni cu o asemenea propunere”, a spus acesta.
Claudiu Târziu, liderul senatorilor AUR, a afirmat că cele trei proiecte „alcătuiesc un atac triplu împotriva statului naţional consfinţit de Constituţie”. Acesta a catalogat proiectele drept „o mascaradă PSD-UDMR”.
„AUR nu este de acord ca România să fie regionalizată”, a spus el.
Senatorul USR Remus Drăgui a declarat, la rându său, că „problemele reale ale României sunt altele”.
Lorand Turos a cerut o dezbatere privind statutul minorităților
Într-o intervenție online, senatorul UDMR Lorand Turos a pledat pentru o amplă dezbatere privind statutul minorităţilor.
„Autonomia culturală a minorităţilor naţionale nu înseamnă altceva decât respectarea principiului subsidiarităţii şi în cazul minorităţilor naţionale, în privinţa păstrării limbii, identităţii, religiei, a tradiţiilor care definesc minoritatea respectivă. Aceste forme de autonomii sunt răspândite în Uniunea Europeană. Cu puţine excepţii, printre care şi România, în fiecare ţară a Uniunii unde trăiesc minorităţi naţionale autohtone, statul garantează prin lege drepturile minorităţilor atât individuale, cât şi colective”, a susţinut acesta.
Senatorul neafiliat Diana Iovanovici-Şoşoacă a declarat că prin cele trei proiecte secuii sunt folosiţi „în scopuri electorale”.