In pragul celui de-al treilea mileniu, omenirea descopera ca au fost facute greseli fundamentale in aprecierea sensului si cailor dezvoltarii societatii omenesti.
Astfel, marele economist american de origine romana N. Georgescu-Roegen, care a studiat actiunea legii entropiei in procesul economic, a demonstrat ca societatea omeneasca a fost abordata, in economia clasica, ca un sistem mecanicist si nu ca un sistem biologic. Ramane o enigma faptul ca economistii au omis resursele naturale din schema procesului economic. O asemenea interpretare a fost favorizata de accesul fara dificultati al tarilor industrializate la resursele de materii prime, ceea ce i-a facut pe economisti sa le considere inepuizabile.
Abordarea entropica a procesului economic ridica, implacabil, problema: cat timp poate Pamantul sa hraneasca o populatie in crestere accelerata? Si, totodata, aspectul cel mai dramatic – faptul ca folosirea resurselor naturale pentru satisfacerea unor nevoi nevitale inseamna o cantitate mai mica de viata in viitor.
O alta corectie majora adusa economiei neoclasice are ca autor pe economistul american Kenneth Boulding, in eseul sau „Economia Navei Spatiale Pamant”, publicat in 1968. El compara pozitia omului din societatea moderna cu cea a unui astronaut imbarcat pe o nava spatiala dispunand de un mediu de supravietuire puternic limitat din toate punctele de vedere.
In inconstienta sa, omul modern a ramas insa la imaginea idilica a colonistului in fata caruia se deschide teritoriul virgin al Far West-ului. Aceasta confuzie, care persista si azi, genereaza fenomene nocive, cum ar fi:
p sistemele de mentinere a vietii pe nava spatiala Pamant functioneaza tot mai greu, perturband tot mai mult activitatile umane pe care le conditioneaza;
p concurenta intre membrii puternici si cei slabi ai echipajului creste continuu in privinta asigurarii serviciilor de mentinere a vietii, iar unii sunt lipsiti de posibilitatea de satisfacere a nevoilor fundamentale. Este contestata legitimitatea structurilor de guvernare si creste potetialul de violenta.
Criza actuala este generata de faptul ca se continua jefuirea planetei si distrugerea relatiilor sociale din afara perimetrului pietei, adica tocmai temelia civilizatiei umane. J. J. Servan Schreiber avertizeaza asupra pericolului epuizarii metalelor rare, care, practic, conditioneaza cele mai importante ramuri ale tehnologiei de varf: aliajele pentru nave cosmice, telecomunicatiile, materialele compozite. Si iata ca o prima problema de acest fel a si aparut: criza de paladiu.
Revenind la eseul lui Boulding, pe nava spatiala Pamant s-a declansat, in mod natural, lupta pentru conducerea echipajului, pe care o vedem cu propriii nostri ochi, sub forma globalizarii. Dupa aprecierea secretarului general al Clubului de la Roma, Bertrand Schneider, „globalizarea presupune existenta unei interdependente atat de stranse intre statele nationale, incat nimeni nu mai poate sti cu precizie cata libertate de miscare mai au in realitate guvernele nationale”.
Noua Ordine Mondiala va fi instaurata de fortele care vor ramane in competitie pentru comanda echipajului, si anume SUA si Uniunea Europeana. Cel putin pentru moment, economia japoneza nu poate sustine astfel de pretentii.
Dar, cum pozitia de comanda creeaza si numeroase responsabilitati, intreaga omenire a urmarit cu sufletul la gura evolutiile din ultimul timp ale sistemului monetar international, care a produs o fisura de 3.500 miliarde dolari in bursele din intreaga lume. Nu poti opri Clubul de la Roma sa faca un comentariu de genul: de ce trebuie ca FMI sa negocieze alocarea de fonduri, luni intregi, cu Congresul SUA?
In economia americana, principalele transformari structurale ale anilor ‘90 au asigurat perspective certe de dezvoltare. Progresul important al societatii informationale, bazata pe creativitate, capacitate inovatoare si know-how, atribute specific umane, face ca acest tip de dezvoltare sa fie mare consumator de munca. Marele castig este ca, la o rata de crestere de 0,6%, se pot asigura locuri de munca la un nivel corespunzator cresterii demografice. Anul 1998 a fost un punct de inflexiune in trendul rezultatelor economice, pentru prima data dupa 30 de ani SUA inregistrand un excedent bugetar de 70 miliarde dolari, fata de deficitele din anii anteriori, de pana la 300 miliarde dolari.
Analiza evolutiei economice mondiale in centrii sai de forta din SUA, Europa si Asia, efectuata de Otto Graf Lambsdorff, consemneaza pentru Uniunea Europeana o conjunctura favorabila in 1998, consolidata prin eforturile multilaterale de mentinere la un nivel scazut a dobanzilor, favorizand expansiunea economica. Gradul de utilizare a capacitatilor de productie a atins nivelul de 84%, nemaicunoscut in ultimii zece ani. Fata de SUA, in UE, dezvoltarea in structura clasica de productie industriala solicita insa un ritm de crestere economica de minimum 2,5% pe an, pentru absorbtia somajului la un nivel acceptabil. Integrarea europeana se inscrie, astfel, in trendul general al globalizarii.
Deja, analiza critica a fuziunilor diverselor societati din aria UE, a subventiilor acordate pe ramuri nu mai este facuta de statele nationale, ci de Comisia Europeana, cu efecte mult mai puternice si mai prompte.
In lupta pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale, notiunile romantice de „drept”, „morala”, „umanism” sunt desuete si „altereaza” judecatile strategice. In plus, s-a constatat statistic ca orice demonstratie de forta are o influenta benefica asupra burselor celui puternic.