Sentimentul ucigător al urii

André Glucksmann (n. 1937) este una dintre figurile de prim-plan a generaţiei aşa-numiţilor „noi filosofi“ francezi, ca Bernard-Henri Lévy, Alain Finkielkraut sau Pascal Bruckner. Ultima sa carte tradusă la noi e o analiză pasionată şi lucidă a sentimentului urii. Fost admirator al lui Mao, în anii ‘60 (deşi şi-a început cariera la Centre National de la Recherche Scientifique, ca expert în război şi strategii de descurajare nucleară, sub con

André Glucksmann (n. 1937) este una dintre figurile de prim-plan a generaţiei aşa-numiţilor „noi filosofi“ francezi, ca Bernard-Henri Lévy, Alain Finkielkraut sau Pascal Bruckner. Ultima sa carte tradusă la noi e o analiză pasionată şi lucidă a sentimentului urii.

Fost admirator al lui Mao, în anii ‘60 (deşi şi-a început cariera la Centre National de la Recherche Scientifique, ca expert în război şi strategii de descurajare nucleară, sub conducerea lui Raymond Aron, cel mai important gânditor liberal francez al secolului XX), André Glucksmann a renunţat repede la iluziile comuniste ale tinereţii sale. La numai trei ani după ce vorbise despre regimul politic al patriei sale ca despre o „dictatură fascistă“, Glucksmann o rupe cu trecutul lui turbulent, de participant activ la manifestaţiile din mai 1968, şi publică, în 1975, „Bucătăreasa şi mâncătorul de oameni“, o comparaţie polemică a comunismului şi nazismului care ştergea pe jos cu tot establishmentul stângist al Franţei, punând în oglindă crimele acestor două regimuri totalitare.

„Discursul urii“, cea mai recentă carte a sa tradusă în România, reprezintă, într-o anumită măsură, un gest previzibil. Reflecţia intelectualilor care şi-au pus problema unei explicaţii pentru atentatele de la 11 septembrie 2001, urmate de cele de la Madrid, Londra, Bali ori Beslan, a dat naştere unui val de cărţi şi articole care au, toate, un lucru în comun: căutarea unui sens (şi, mai rar, a unei explicaţii de ordin istoric şi social) pentru conflictul care opune astăzi islamismul fundamentalist valorilor lumii civilizate.

Ca filosof prin vocaţie, Glucksmann abordează problema într-o manieră diferită; aşa cum vede el lucrurile, ura atentatorilor sinucigaşi împotriva administraţiilor occidentale (şi a civililor nevinovaţi, reduşi la statutul de simple victime colaterale, unelte pentru răspândit teroarea) e pur iraţională. Merită citite paginile, absolut superbe, în care autorul analizează sentimentul urii plecând de la povestea reginei Medeea, cea care şi-a ucis amândoi copiii, după ce a fost părăsită de soţ.

Ura nu are scopuri politice

Din punctul de vedere al eseistului francez, această ură trăieşte în sine şi pentru sine, autoalimentându-se într-un cerc vicios; nu are sens să îl întrebi pe purtătorul unei centuri cu dinamită de ce face ce face, căci ţinta lui ultimă e pur şi simplu perpetuarea terorii. Scopurile politice ale musulmanilor fundamentalişti aproape că nu există, cu excepţia ştergerii de pe hartă a Israelului, desigur, o litanie invocată obsesiv drept soluţie pentru pacea mondială. (Doar un pretext comod, fireşte, spune Glucksmann. Masacrele din Darfour, unde musulmani albi ucid musulmani negri, războiul din Cecenia, epurările etnice din Kosovo, ale căror victime au fost tot musulmanii albanezi, sau războiul dintre Iran şi Irak au sau au avut tot atâta legătură cu problema palestiniană cât au şi Tibetul sau Taiwanul.)

Observaţiile lui Glucksmann sunt adesea pertinente: sentimentul urii e mai prezent ca niciodată, fie faţă de evrei (antisemitismul, spune francezul în treacăt, este în creştere până şi în… Japonia!), fie faţă de americani şi aliaţii lor. În Cecenia, în zece ani de zile, circa 300.000 de persoane (dintre care cam 40.000 de copii), majoritatea musulmani, au pierit în războiul cu trupele lui Putin. Şi totuşi, Kremlinul beneficiază de un respect pe care israelienii – care permit accesul presei în zonele de conflict, ceva de neimaginat în Cecenia – nu îl au. Provocatoare şi inteligentă, cartea lui Glucksmann se citeşte cu sufletul la gură. n

Best seller

Norberto Bobbio (1909 – 2004) a fost considerat în patria sa, Italia, drept cea mai importantă figură a filosofiei politice şi a Dreptului din a doua jumătate a secolului XX. LIBERALISM ŞI DEMOCRAŢIE analizează raporturile dintre aceste două noţiuni fundamentale, arătând cum participă ele la construirea democraţiilor moderne.

Editura Nemira 160 pagini
PREŢ: 14,9 LEI

Ajuns la a doua ediţie (aceasta din urmă, revăzută şi adăugită, după originalul apărut la Presses Universitaires de France în 2004), acest masiv DICŢIONAR DE ETNOLOGIE ŞI ANTROPOLOGIE este o lucrare extrem de bine documentată, esenţială pentru cei care vor să se informeze în legătură cu acest domeniu.

Editura Polirom 800 pagini
PREŢ: 54,95 LEI

Dr. Ruth Westheimer, specialistă în psihoterapie sexuală, este o celebritate în SUA; a publicat mai multe bestselleruri şi are frecvente apariţii la televiziune. ENCICLOPEDIA SEXULUI este, de fapt, un cuprinzător dicţionar enciclopedic, plin de informaţii detaliate.

Editura Lucman 384 pagini
PREŢ: 16,5 LEI