Mișcări de proporții în Spania. Separatiştii catalani ies în stradă înaintea reluării negocierilor cu Madridul. Ei vor să lupte pentru a câştiga independenţa. În acest sens, va avea loc o manifestaţie, care a fost convocată cu ocazia "Diada", sărbătoare a Cataloniei devenită de un deceniu scena unor imense defilări separatiste.
Mişcarea separatistă catalană doreşte să arate sâmbătă că rămâne puternică coborând pe străzile Barcelonei, înainte de reluarea negocierilor cu Madridul săptămâna viitoare, notează AFP. Sub sloganul „Să luptăm pentru a câştiga independenţa”, această manifestaţie a fost convocată cu ocazia „Diada”. Ca în fiecare an, manifestaţia va începe fix la orele 17.14 (15.14 GMT), în comemorarea capturării Barcelonei la 11 septembrie 1714, în timpul Războiului de Succesiune din Spania de către trupele regelui spaniol Felipe al V-lea.
În timp ce Catalonia a fost în iulie epicentrul unui nou val de COVID-19 în Spania, situaţia sanitară continuă să se amelioreze. Interzicerea adunărilor cu mai mult de zece persoane a fost ridicată recent, dar organizatorii au recomandat purtarea măştii.
La apogeul mişcării separatiste, „Diada” a adunat până la 1,8 milioane de suporteri ai independenţei la Barcelona în 2014, potrivit poliţiei oraşului.
Sute de mii de persoane vor ieși în stradă
Şi anul acesta, Jordi Cuixart, preşedintele asociaţiei pentru independenţă Omnium Cultural, speră „să scoată în stradă sute de mii de persoane” pentru „a demonstra încă o dată că mişcarea noastră este mai vie decât oricând”.
Dar de la eşecul tentativei de secesiune din 2017, deziluzia şi diviziunile din cadrul mişcării au dus la o scădere a mobilizării. Astfel, în 2019, „Diada” a adunat doar 600.000 de manifestanţi. Anul trecut, din cauza pandemiei, s-au putut reuni numai 60.000 de persoane.
Graţierea în iunie a celor nouă lideri separatişti condamnaţi la închisoare pentru rolul lor din 2017, printre care Jordi Cuixart, a făcut ca mişcarea de independenţă să piardă un element mobilizator.
Cea mai gravă criză din Spania
Tentativa de secesiune a Cataloniei a fost una dintre cele mai grave crize trăite de Spania de la sfârşitul dictaturii lui Franco în 1975. În pofida interdicţiei impuse de justiţie, guvernul regional al lui Carles Puigdemont a organizat un referendum de autodeterminare care a fost urmat de o declaraţie de independenţă moartă în faşă. Madridul a reacţionat punând regiunea sub tutelă şi arestându-i pe liderii separatişti care nu au reuşit să fugă în străinătate ca Puigdemont.
Această „Diada” are loc înainte de reluarea prevăzută la sfârşitul săptămânii viitoare a negocierilor dintre guvernul de stânga al lui Pedro Sanchez şi executivul regional separatist al lui Pere Aragones, al cărui partid ERC (Stânga Republicană a Cataloniei) este un aliat-cheie în parlamentul spaniol pentru guvernul minoritar al lui Sanchez.
Tensiunile au fost reaprinse săptămâna aceasta
Aceste discuţii, care s-au ţinut numai o singură dată, chiar înainte de începerea pandemiei, sunt menite să găsească o soluţie la criza din Catalonia.
Foile de parcurs ale celor două partide sunt însă diametral opuse, Madridul respingând deja cele două revendicări-cheie ale separatiştilor, şi anume un acord privind organizarea unui referendum de autodeterminare şi amnistia totală a separatiştilor urmăriţi penal pentru tentativa de secesiune din 2017.
Pentru a înrăutăţi lucrurile, tensiunile au fost reaprinse săptămâna aceasta: guvernul central a anunţat că suspendă un controversat proiect de extindere a aeroportului din Barcelona, din cauza unei „pierderi a încrederii” în guvernul regional separatist. O decizie considerată drept „şantaj” de către Aragones, mai scrie AFP.