Septembrie din acest an este oficial cea mai călduroasă lună septembrie înregistrată vreodată, după ce s-au înregistrat temperaturi ce au depășit cu 0,05 grade Celsius cele din septembrie 2019.
Septembrie 2020 a fost cea mai caldă lună septembrie înregistrată în lume de la debutul măsurătorilor meteorologice, potrivit serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice Copernicus, care evocă posibilitatea ca 2020 să detroneze 2016 de pe primul loc în clasamentul celor mai calzi ani înregistraţi vreodată în epoca modernă, informează AFP, conform Agerpres.
Perioada de 12 luni cuprinsă între octombrie 2019 şi septembrie 2020 a avut o temperatură medie cu 1,28 grade Celsius peste temperaturile medii din era preindustrială. În contextul în care ultimii cinci ani au fost deja cei mai calzi înregistraţi vreodată în perioada modernă, cifra anunţată apropie periculos de mult planeta Terra de plafonul fixat prin Acordul pentru climă de la Paris.
Acest pact, semnat în 2015 de circa 200 de state care s-au angajat să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră, vizează limitarea creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius – sau în cel mai rău caz cu cel mult 2 grade Celsius – în raport cu era preindustrială” pentru a limita impactul devastator al furtunilor, secetelor şi valurilor de caniculă.
În condiţiile în care planeta noastră s-a încălzit deja cu peste 1 grad Celsius, temperatura sa medie creşte în continuare, în medie, cu 0,2 grade Celsius per deceniu de la sfârşitul anilor 1970, au dezvăluit administratorii programului Copernicus în bilanţul lor climatic lunar.
Iar anul 2020 nu riscă să inverseze această tendinţă, având deja lunile ianuarie, mai şi iunie cele mai calde măsurate vreodată în epoca modernă.
„La nivel mondial, septembrie 2020 a fost cu 0,05 grade Celsius peste septembrie 2019, până atunci cea mai caldă lună septembrie înregistrată vreodată”, au precizat experţii care lucrează pentru acest serviciu european. Septembrie 2020 a fost şi cu 0,63 grade Celsius peste media temperaturilor înregistrate în lunile septembrie din perioada 1981-2020.
Temperaturile din ultima lună au fost deosebit de mari în Siberia, continuând astfel un val de căldură care a început să se manifeste în primăvară şi a favorizat izbucnirea unor incendii spectaculoase.
Căldură arctică
Căldura a fost mai mare decât valorile normale şi deasupra Oceanului Arctic în ansamblul său, precizează experţii de la Copernicus, care reamintesc că banchiza pe timpul verii din Arctica s-a topit în acest an atât de mult, încât a ocupat locul al doilea în clasamentul celor mai mici suprafeţe îngheţate arctice înregistrate vreodată în sezonul estival (după vara anului 2012).
„Combinaţia din 2020 dintre temperaturile record şi o banchiză de vară la un nivel scăzut subliniază importanţa ameliorării monitorizării într-o regiune care se încălzeşte mai repede decât oricare altă parte a lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul acestui serviciu european dedicat modificărilor climatice.
Nordul extrem nu a fost singurul vizat
Astfel, America de Nord a avut o lună septembrie deosebit de caldă, cu o temperatură de 49 de grade Celsius înregistrată la începutul lunii în comitatul Los Angeles, aflat într-un stat – California – devastat de incendii.
Dincolo de datele referitoare la luna septembrie, informaţiile captate de satelitul european arată că perioada cuprinsă între ianuarie şi septembrie 2020 a fost mai caldă decât aceeaşi perioadă din 2019 (al doilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor moderne).
În plus, analiza comparată a aceloraşi nouă luni pentru 2020 şi 2016 – cel mai călduros an – a dezvăluit anomalii „destul de similare”, au explicat specialiştii din programul Copernicus. În pofida acestor aspecte, anumite fenomene climatologice, precum dezvoltarea în desfăşurare a unui episod La Nina, care are tendinţa de a reduce temperatura mondială, „vor influenţa probabilitatea ca 2020 să devină cel mai călduros an măsurat vreodată”.
Baza de date prin satelit creată în cadrul programului Copernicus pentru observarea temperaturilor datează din 1979, însă datele convenţionale terestre şi cele obţinute de alte agenţii care au efectuat măsurători şi înainte de 1979 nu indică prezenţa niciunui an care să fi fost mai călduros în comparaţie cu era preindustrială.