Serbia și Kosovo trebuie să decidă până în martie dacă acceptă planul internaţional de normalizare a relaţiilor bilaterale
Emisarul european Miroslav Lajcak a subliniat că vor exista consecințe grave în cazul în care doar una din părţi îşi dă acordul. Este vorba despre reducerea investiţiilor, dar și despre reducerea susținerii politice și economice din partea Occidentului.
„Comunitatea internaţională va reacţiona în consecinţă şi vom sprijini una din părţi mai mult şi vom reduce sprijinul pentru cealaltă parte. Există un termen-limită sau un calendar natural, fiindcă până în martie vom şti dacă progresăm sau nu, iar dacă nu progresăm, vom şti de ce, cine este răspunzător de asta”, a explicat Miroslav Lajcak, conform reuters.com
Emisarii din UE, SUA, Germania şi Franţa au discutat cu liderii din Serbia şi Kosovo
Emisarii din UE, SUA, Germania şi Franţa au discutat săptămâna trecută cu liderii din Serbia şi Kosovo pentru a-i convinge să semneze un acord cu 11 puncte pentru atenuarea tensiunilor care persistă după conflictul armat din 1998-1999.
În acest context, premierul kosovar Albin Kurti a indicat că ar putea accepta planul, însă nu şi acordul din 2013 mediat de Uniunea Europeană, care a fost semnat înainte de mandatul său şi care prevede crearea unei asociaţii de localităţi semi-autonome unde sârbii sunt majoritari.
Noul plan cere ambelor părţi să implementeze acordurile anterioare, însă Kurti susţine că astfel Kosovo şi-ar pierde suveranitatea, deoarece s-ar crea un nou mini-stat-în-stat. Mediatorii occidentali resping această poziţie.
Președintele sârb spune că țara sa ar fi pierdută fără legăturile cu UE
După cinci întâlniri cu diferiţi emisari săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, nu a precizat dacă Belgradul va fi de acord cu planul.
Totuși, acesta a subliniat într-un discurs televizat că ţara sa ar fi pierdută „economic şi politic” fără legăturile cu UE.
Mai mult, şeful statului a dezvăluit că Occidentul i-a transmis avertismentul că Serbia va suferi dacă încearcă să blocheze înţelegerea cu Kosovo.
Conform planului, Serbia nu ar trebui să recunoască independenţa fostei sale provincii, însă ar trebui să renunţe la lobby-ul împotriva aderării Kosovo la organizaţii internaţionale.
Totodată, fiecare din cele două părţi ar trebui să îşi deschidă reprezentanţe în capitala celeilalte şi să colaboreze pentru rezolvarea problemelor rămase.
Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008, după un deceniu de lupte de gherilă împotriva conducerii de la Belgrad. În ultimii ani, cele două părţi au dus tratative mediate de UE. În schimb, aspiraţiile ambelor de a adera la UE depind de succesul normalizării relaţiilor bilaterale.
