România și Serbia construiesc Porțile de Fier III

Au fost constituite echipe în Serbia și România pentru realizarea hidrocentralei respective. În plus, proiectul general și studiul de fezabilitate prealabil au fost finalizate.

Despre aceste aspecte au discutat luni, la Belgrad, ministrul Minelor și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, și ambasadorul României în Serbia, Silvia Davidoja.

Serbia a declarat că procesul de revitalizare a Porților de Fier 2 ar trebui să înceapă în 2025, după finalizarea renovării hidrocentralei Porților de Fier 1 și prelungirea duratei de viață a acesteia cu cel puțin 30 de ani. Hidrocentrala Porțile de Fier 1 a fost inaugurată în mai 1972, în timp ce Porțile de Fier 2 sunt operaționale din 1985.

Conform informațiilor de pe site-ul Elektroprivreda Srbije (EPS), Porțile de Fier 3 sunt planificate să fie o centrală hidroelectrică reversibilă situată la kilometrul 1007 al Dunării. Această centrală ar urma să funcționeze prin captarea și pomparea apei în cele două bazine superioare în perioadele în care sistemul energetic sârb produce un excedent de energie electrică. În zilele de cerere maximă, ar opera ca o centrală de stocare, eliberând energia acumulată în timpul perioadelor de surplus.

Este planificat ca toate cele trei centrale electrice din sistemul dunărean să aibă o putere totală de 2.400 de megawați.

Capacitatea celor două hidrocentrale existente este de 1.605 megawați, reprezentând 20% din producția totală anuală de energie electrică din Serbia.

Este planificată și construirea unei noi conducte de gaz

Serbia și România au convenit asupra unui memorandum de înțelegere pentru construirea unei interconexiuni de gaze între cele două țări, iar semnarea acestuia este așteptată în curând.

Ministerul Minelor și Energiei din Serbia (MRE) a subliniat că acest proiect este esențial pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale și pentru creșterea securității în aprovizionarea consumatorilor.

Gazoductul planificat de la Mokrin în Serbia până la granița cu România, în lungime de 13 kilometri și cu o valoare estimată de 12 milioane de euro, urmează să fie finalizat până în 2026.

Pe partea românească, această conductă de gaz se întinde pe o distanță de 85 de kilometri și este construită cu sprijinul Uniunii Europene.

De asemenea, cele două țări au discutat despre planuri comune pentru creșterea capacității de transport a energiei electrice la granița sârbo-română cu aproximativ 500 de megawați.