Tensiunile între Armenia și Azerbaidjan au luat amploare în ultima perioadă, în timp ce Moscova era preocupată de intervenția sa militară în Ucraina. În acest sens, Serghei Lavrov a afirmat că reducerea tensiunii cât mai repede posibil este esențială acum.
Şeful diplomaţiei ruse a chemat vineri (23 decembrie) la reducerea tensiunilor dintre Armenia şi Azerbaidjan în cadrul unei întâlniri la Moscova cu omologul său azer, boicotată de Erevan în timp ce o nouă criză zguduie regiunea disputată Nagorno-Karabah, a relatat France Presse.
În tot acest timp, Moscova a fost preocupată de intervenţia ei militară în Ucraina
„Este esenţial să reducem tensiunea cât mai repede posibil.”, a spus Serghei Lavrov într-o conferinţă de presă după discuţii avute cu ministrul azer al afacerilor externe, Geihun Bairamov. Negocieri ar fi trebuit să aibă loc în prezenţa şefului diplomaţiei armene, Ararat Mirzoian, care a anulat întâlnirea în ultimul moment, în timp ce noi tensiuni iau amploare în Nagorno-Karabah.
De mai bine de o săptămână, militanţi azeri, care spun că protestează împotriva minelor dăunătoare mediului, au blocat coridorul Lacin, acesta fiind singurul drum ce leagă această regiune de Armenia. Erevanul a afirmat că aceste proteste sunt susţinute de Baku, care a negat acuzațiile.
Armenia a acuzat de inacţiune trupele ruse de menţinere a păcii desfăşurate acolo din noiembrie 2020, după un război de şase săptămâni între Baku şi Erevan. În tot acest timp, Moscova a fost preocupată de intervenţia ei militară în Ucraina. Vineri, 23 decembrie, Serghei Lavrov a afirmat că militarii ruşi „au lucrat oră după oră pentru pentru a regulariza situaţia în contact cu cele două părţi” şi asta „în condiţii foarte dificile”.
Baku a acuzat Erevanul că vrea să creeze iluzia unei crize
„Aceste incidente (…) vor continua iar şi iar dacă de fiecare dată, după fiecare incident, una dintre părţi refuză să poarte negocierile planificate.”, a subliniat Lavrov, pentru a atrage atenţia Erevanului. Dar „noi nu luăm de pe ordinea de zi contactele trilaterale cu colegii noştri armeni.”, a adăugat șeful diplomației ruse.
Ministrul azer de Externe Geihun Bairamov a acuzat Erevanul că vrea „să creeze iluzia unei crize” pe coridorul Lacin şi a spus că militanţii de acolo „nu reprezintă nicio ameninţare” şi nu blochează drumul. Vinerea trecută, pe 16 decembrie, Parlamentul armean a declarat că Nagorno-Karabah suferă deja de lipsuri din cauza închiderii coridorului Lacin.
Cele două state s-au confruntat la începutul anilor 1990, când s-a dizolvat URSS, pentru a controla Nagorno-Karabah, o enclavă cu majoritate armeană ce a făcut secesiune faţă de Azerbaidjan. Această primă confruntare, care s-a soldat cu 30.000 de morţi, s-a încheiat cu victoria părții armene. Însă Azerbaidjanul şi-a luat revanşa într-un al doilea conflict care s-a soldat cu 6.500 de morţi în toamna anului 2020 şi a permis Baku să recâştige multe teritorii, a amintit presa internațională.