Capital: Ministerul de Finanţe s-a lăudat cu RO-eTransport, sistemul electronic integrat prin care se monitorizează transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României. Ce impact are implementarea acestui sistem asupra companiei dumneavoastră şi asupra industriei de transport, în general?
Sergiu Iordache: Prin monitorizarea tuturor mărfurilor cu risc fiscal, sistemul RO-eTransport aduce o serie de beneficii economiei locale. Asigurând trasabilitatea bunurilor, sistemul ajută la reducerea evaziunii fiscale și, implicit, la creșterea gradului de colectare a impozitelor și a taxelor în România.
De asemenea, denumit și „radarul” mărfurilor cu risc fiscal ridicat, RO-eTransport monitorizează și transporturile de mărfuri care tranzitează România, nu doar pe cele care sunt importate sau exportate din țară.
Prin urmare, acest sistem vine cu avantaje atât pentru economia locală, cât și pentru întreaga comunitate a Uniunii Europene.
Totodată, impactul sistemului RO-eTransport asupra companiilor de transport poate să fie unul pozitiv, fiind o soluție de gestionare eficientă a trasabilității pentru acest tip de mărfuri.
Măsurile legislative aşteptate de la statul român pe piaţa transporturilor
Sergiu Iordache: Infrastructura este în continuare zona care necesită îmbunătățiri.
Ne bucurăm pentru progresele făcute până acum, însă pentru dezvoltarea industriei de transport și, bineînțeles, a economiei în ansamblu este nevoie de extinderea rețelei de autostrăzi și de consolidarea drumurilor naționale pentru transportarea în siguranță, eficient și rapid a mărfurilor.
De asemenea, este esențial pentru industria de transport să existe următoarele beneficii:
- stimulare a celor care investesc în camioane electrice, de exemplu un program „Rabla” pentru camioane;
- comunicare cu companiile din domeniu, inclusiv companii de expediții și logistică, atunci când se dorește schimbarea legislației;
- predictibilitate legislativă și fiscală și evitarea schimbărilor în cursul anului fiscal, schimbările să fie anunțate din timp, cel puțin un an înainte;
- dimensionarea resurselor în punctele vamale astfel încât timpul tranzitării acestora să se reducă;
- plan de țară pentru intrarea în Spațiul Schengen, iar societatea civilă să fie invitată să participe.
Capital: Care sunt principalele probleme de care vă loviţi şi care ar putea reprezenta o piedică în dezvoltarea afacerii în România?
Sergiu Iordache: Infrastructura deficitară este în continuare cea mai mare frână a creșterii industriei de transport și, implicit, a economiei țării. Lipsa de autostrăzi are impact asupra oricărui business din România. Acestea sunt problemele care persistă, afectând întreaga economie.
Punctual, în 2023, se resimte o ușoară scădere a consumului pe fondul creșterii inflației, însă fără efecte majore asupra companiei noastre.
De altfel, oportunitatea de dezvoltare pe piața locală este infinită, România fiind una dintre cele mai importante piețe din regiune pentru grupul nostru.
De exemplu, o oportunitate mare de creștere o reprezintă partea de green transport și de monitorizare a cantității de emisii de carbon, aflată la început în România. Companiile sunt interesate de această soluție de monitorizare, în special pentru strategia lor de ESG, însă cererea nu a ajuns încă la un nivel de maturitate.
Avantajele Spaţiului Schengen pentru mediul de afaceri
Sergiu Iordache: Prin intrarea în Spațiul Schengen va fi eliminată o problemă care afectează mediul de business în ansamblu: așteptarea îndelungată a camioanelor la frontieră, chiar și mai mult de 24 de ore.
Astfel, mărfurile ar ajunge mult mai repede la destinație, ceea ce are efecte benefice în lanț: companiile vând mai repede sau chiar mai mult, iar economia crește.
De asemenea, vor crește capacitatea de transport și volumul de marfă transportat, dar și numărul curselor internaționale ale transportatorilor, și vor scădea costurile pentru combustibil. Toate aceste beneficii se vor reflecta în creșterea economică a țării.
Potrivit calculelor noastre, intrarea României în Spațiul Schengen ar aduce o creștere de 20% companiei, ceea ce ar putea fi similar și în alte companii din industrie.
Capital: Ce salariu poate primi un şofer de camion în România?
Sergiu Iordache: Meseria de șofer de camion este o meserie solicitantă. Aceasta implică perioade stricte de condus, adesea pe drumuri grele și în condiții meteorologice dificile.
De asemenea, șoferii de camion trebuie să fie atenți la siguranța rutieră și să fie capabili să gestioneze situații uneori provocatoare.
Astfel, veniturile lor pot varia între 1.000 euro și 2.500 euro lunar pentru transportul intern, respectiv între 2.000 euro și 3.000 euro pentru rute internaționale.
Deficit mare de şoferi de camion în România, dar şi la nivel european
Sergiu Iordache: În 2022, în Europa a fost înregistrat un deficit de 380.000 de șoferi, iar România aflându-se printre țările cu cele mai multe posturi neocupate (71.000), potrivit datelor IRU.
Există mai multe motive pentru care există un deficit de șoferi de camion în Europa, printre care se află îmbătrânirea forței de muncă și condițiile de muncă dificile, dar și nivelul de salarizare, în unele țări, salariile șoferilor de camion fiind relativ scăzute, ceea ce poate face această meserie mai puțin atractivă.
Pentru a rezolva această situație, multe din companiile din Europa încearcă să atragă mai mulți tineri, printr-o salarizare mai atractivă, dar și prin susținerea școlarizării acestora și prin traininguri specializate organizate periodic pentru îmbunătățirea abilităților lor.