El consideră că a face o diferență între unitățile spitalicești după forma de proprietate este ”anticoncurențial” și sugerează impunerea unui model etatist. ”Banii colectați din contribuțiile de sănătate sunt banii asiguraților, așă ca fondurile strânse trebuie să urmărească asigurații-pacienți, acolo unde pacienții au nevoie de aceste fonduri. De aceea, inclusiv la nivel european se pune problema că, dacă un pacient al UE alege să se trateze într-o altă țară, fondurile colectate sau alocate în țară să îl urmeze”, punctează Neguț.

Şi preşedintele CA al Medlife, Mihai Marcu, crede că pentru unităţile private care se bazau pe decontările de la CNAS, implementarea deciziei anunţate de ministrul este dezastruoasă, multe dintre unităţile private probabil că nu vor rezista şocului.
"Medlife nu este atât de afectată de o astfel de decizie, pentru că doar 6-8% din cifra de afaceri provine din decontările cu CNAS", susţine Mihai Marcu, președintele CA al Medlife.

Neguţ explică faptul că spitalele publice folosesc fondurile pentru medicamente, consumabile, investiții, consultanță, toate achiziționate de la firme private, de obicei la prețuri mai mari decât achizițiile similare ale spitalelor private. ”În toate țările europene al căror sistem îl cunosc, sistemul social de sănătate – indiferent dacă este vorba de bugetul public, case de asigurări de stat sau private – rambursează serviciile prestate de operatorii de servicii, indiferent de forma de proprietate. Iar această rambursare este de obicei la un nivel la care costul integral al serviciilor este acoperit, fără coplata pentru pacient. Măsura anunțată îndepărtează România de acest peisaj European”.

Potrivit lui, dacă se va implementa, această decizie va pune în dificultate multe spitale private și va crește costul suportat de cetățeni pentru serviciile medicale în mediul privat. Din păcate, cele mai afectate vor fi tocmai acele spitale private care au făcut eforturi de a reduce costurile, de a eficientiza procesele pentru a oferi serviciile medicale fără coplata din partea pacientului, sau cu o coplata modică, mai mică decât plățile informale. Acestea ajunseseră, în multe orașe din țară, să devină o alternativă reală la sistemul public, inclusiv din punct de vedere al costurilor.Citiţi şi: MĂSURA NESĂNĂTOASĂ A MINISTRULUI NICOLĂESCU: Spitalele private, fără finanţare de la stat

”Dincolo de acest efect imediat, mai există unul mai profund, de descurajare a investițiilor private în sănătate. Și din punctul acesta de vedere, efectul negativ s-a produs deja. O țară care poate alege schimbări de rambursare atât de stridente prin comparație cu standardele europene nu este deloc atractivă pentru investitori”, adaugă Neguț.

Altfel spus, care investitor ar dori să investească într-o facilitate pentru, să zicem, tratamentul modern al cancerului sau îngrijiri de vârf în chirurgia cardiacă sau recuperarea post operatorie – ”și acestea chiar sunt domenii în care sistemul public din România este puternic rămas în urmă” – dacă schimbarea unui ministru poate să însemne suspendarea plăților serviciilor de către stat? ”Desigur este o întrebare retorică, iar declarația domnului ministru ne dă un răspuns dezamăgitor, care pentru oamenii de rând înseamnă, în continuare: dacă aveți probleme medicale complicate, direcția Viena, Berlin sau Istanbul”, conchide Sergiu Neguț.