”Ce aleg? O clinică privată sau una de stat?”. În căutarea lor după medici buni, românii au început să prefere tot mai mult clinicile private, în ideea ca ”dai un ban, dar face”.
”Prestaţiile clinicilor private au trecut de la oportunitate la necesitate. Iniţial, era doar un mod mai civilizat de a accesa consultații la medici de renume, dar treptat a devenit abordarea standard pentru partea de consultaţii”, spune Sergiu Neguţ, decan al Maastricht School of Management și fost director general adjunct al operatorului de servicii medicale private Regina Maria.
Bineînţeles că a fost o lungă perioadă în care companiile de servicii medicale au încercat să arate că pot mai mult şi, de la obstetrică la neurochirurgie, au ţinut să demonstreze performanţa medicală, aşa încât o pătură din ce în ce mai consistentă de pacienţi preferă privatul şi pentru intervenţii chirurgicale, în ciuda costului ridicat. ”Piaţa serviciilor medicale private creşte în continuare într-un ritm mai mare decât alte sectoare economice, cu 8-11% pe an. Creşterea vine din mai multe direcţii, extinderea ofertei cu noi servicii medicale, extinderea geografică cu clinici în locaţii noi, dar şi schimbarea de generaţii şi de comportament al medicilor şi pacienţilor”, punctează Neguţ. Cu alte cuvinte, dacă iniţial pacienţii mergeau la clinici private doar pentru punctualitate şi pentru un mediu civilizat sau pentru a căuta un medic de renume, astăzi vorbim de siguranţa pacientului şi responsabilitatea prestaţiilor medicale.
”Marile lanţuri de clinici (MedLife, Regina Maria, Medicover) au pornit cu marea majoritate a veniturilor din abonamente. Alte clinici specializate (Sanador, Ponderas, BioClinica, Euromedic) sunt fie poziționate diferit, fie au optat să nu targeteze acest segment. Treptat, ponderea abonamentelor a scăzut chiar şi la jucătorii tradiţionali. Astăzi, mai puţin de 10% din piaţa de servicii medicale private se bazează pe plăţile companiilor pe bază de abonament. Interesant este că şi această piaţă continuă să crească, dar într-un ritm mai lent decât serviciile plătite din buzunar”, explică Sergiu Neguţ.
În prezent, principala diferenţă cu ţările din Occident este legată de faptul că serviciile medicale private sunt prestate către sistemul public de sănătate sau către asiguratori privați, în vreme ce în România plăţile sunt în continuare preponderent din buzunarul pacientului. Acest lucru are efecte mai profunde decât pare şi nu înseamnă neapărat că un sistem e mai bun decât altul. ”Un efect interesant este, de exemplu, că preţurile în Occident sunt aliniate şi plafonate, pe când la noi ele variază, pe baza cererii şi ofertei. Pentru a face profit, în Occident trebuie să reduci costurile, aşa că diferenţa între clinicile private şi cele de stat e mai puţin vizibilă decât la noi, unde în primul rând contează preţurile. Din acelaşi motiv, piaţa din România este puternic dependentă de marketing şi promovare, iar pacienţii au o autonomie şi un nivel de implicare în decizia medicală mai mare decât în Occident”, adaugă Sergiu Neguț.