Două ţări din Africa şi una din Asia ocupă primele trei locuri în clasamentul monedelor cu cea mai mică valoare din lume. Este vorba despre şilingul somalez, doba din Sao Tome şi Principe şi de dongul vietnamez.
Eticheta de „cea mai devalorizată monedă din lume” nu este una de prestigiu pentru nicio ţară. Mai ales pentru banca centrală emitentă a monedei în cauză. Cu toate acestea, moneda cu valoarea cea mai mică nu este automat moneda cea mai slabă din lume.
După definiţie, o monedă are o valoare mică dacă cursul de schimb prin comparaţie cu o monedă de referinţă (fie o monedă puternică în regiunea sa, fie la nivel global o valută forte) are un număr mare. Concret, dacă un număr mare de unităţi ale monedei respective echivalează cu o unitate a unei monede de referinţă. Pentru a avea aceeaşi unitate de măsură, vom lua ca etalon moneda euro. Invers, cu o unitate a acestei monede, nu se poate cumpăra mare lucru. De asemenea, în cazul acestor monede, din cauza valorii mici a unităţii, nu există în circulaţie subdiviziuni.
Astfel, monedele de valoare mică sunt cele care afişează la cursul de schimb cu un euro un număr mare de unităţi. Pentru a face demonstraţia mai simplă şi a nu îngreuna calculul cu zeci de exemple, vom lua ca referinţă valoarea de 1.000.
Atenţie însă la nivelul definiţiei. Dacă o monedă are un curs de o valoare mare faţă de o monedă forte, nu înseamnă automat că ea este o monedă slabă. Cel mai elocvent exemplu cuprins în tabel este cel al wonului coreean. Coreea de Sud are o economie puternică, bazată foarte mult pe exporturi. Cu toate acestea, cu un won nu se poate cumpăra mai nimic. Este wonul o monedă slabă? Cu siguranţă nu. Deşi a dat dovadă de volatilitate ridicată, cursul său de schimb comparativ cu euro a evoluat în ultimele 12 luni între 1.550-2.000 de unităţi, acum fiind cu 7% mai mare decât în urmă cu un an. În aceeaşi situaţie a fost şi lira turcească, înainte de tăierea de zerouri de la 1 ianuarie 2005. Toate preţurile erau în milioane şi miliarde, dar moneda era stabilă. Astfel, o pâine costa un milion de lire vechi. După denominalizare, preţul era de o liră. Valoarea în euro era însă aceeaşi.
Un exemplu care nu intră în plaja de exemple, dar este cel mai bun şi mai cunoscut exemplu este yenul japonez. Una dintre cele mai tari monede din lume, fiind chiar preferată de băncile centrale pentru rezerve valutare. Acum, un euro valorează circa 130 de yeni. Nu intră în acest tabel deoarece am luat în considerare doar monedele al căror curs are faţă de euro peste 1.000 de unităţi.
Cum se ajunge aici
Este de la sine înţeles că la apariţia unei monede noi, cursul nu este are din prima valori atât de ridicate. Fie că este vorba despre monede complet noi, fie că este vorba despre denominalizări, cursul iniţial este unul la valori uşor de ţinut minte.
Se ajunge la astfel de valori, fie ca urmare a unei hiperinflaţii care împinge cursul în sus, fie ca urmare a unei evoluţii de aşa natură a cursului de schimb. Aici există două motive: cauze externe (evoluţiile de pe piaţa Forex) sau interne (autorităţile decid devalorizarea monedei pentru susţinerea exporturilor şi a investiţiilor străine). Pentru cauze interne, cel mai reuşit exemplu este Botswana, care şi-a devalorizat moneda, iar ca urmare economia s-a relansat, nivelul de trai fiind similar cu al nostru.
În paranteză fie spus, ştim cum se numeşte moneda statului Botswana, ştim că există şi un oraş în Croaţia cu acelaşi nume, suntem familiarizaţi cu glumiţele pe această temă ale unor cititori şi cu diversele moduri de scriere pentru a evita filtrele de limbaj, am aprecia dacă puteţi depăşi cu maturitate momentul, fără să deschideţi o dezbatere pe această temă.
Avantaje şi dezavantaje
Potrivit analistului financiar Bogdan Baltazar, singurul avantaj al unei astfel de monede este doar interesul pasionaţilor de numismatică. Cu cât mai mare este valoarea înscrisă pe o bancnotă, cu atât mai mare este dorinţa de a o avea în colecţie.
Dincolo de acest aspect, există mai mult dezavantaje decât avantaje. Baltazar spune că primul dezavantaj este constituit de lucrul cu cifre multe sau cu multe zerouri atunci când se fac calcule. Dezavantaj simţit şi de instituţia care emite moneda respectivă. „Pentru un neavizat, poate părea o monedă slabă. Pentru un investitor distrat, poate părea un avantaj faptul că poate să cumpere cu un dolar o mulţime de firfirei. Cu siguranţă, este doar o impresie, un efect psihologic. În fapt, este o chestie pur tehnică, ce nu are influenţă asupra investiţiei. Contează forţa economiei respective, gradul de volatilitate al monedei, inflaţia”, a precizat Baltazar.
Cele mai mari disfuncţionalităţi s-au înregistrat recent în Zimbabwe, când cursul a atins valori de mii de miliarde, iar spaţiile mici de afişare a valorilor (etichete de preţ, chitanţe, ecrane de ATM) puteau da erori. Cea mai des întâlnită eroare la bancomatele din Zimbabwe era faptul că pe ecran apărea un şir de zerouri, iar primele cifre erau undeva în stânga ecranului, clientul neştiind exact despre ce sumă este vorba.
Clasamentul
Pentru a evidenţia exact care sunt monedele cele mai slabe, vă prezentăm clasamentul lor, în funcţie de ultima valoare a cursului de schimb cu euro. Pentru a avea un tabel mai restrâns, criteriul luat în seamă este valoarea de peste 1.000 de unităţi în raport cu moneda europeană. Valorile sunt rotunjite la întreg.
1 euro stat moneda simbol
44.938 Somalia Şiling SOS
22.379 Sao Tome şi Principe Dobra STD
22.321 RS Vietnam Dong VND
13.897 Indonezia Rupie IDR
13.104 Iran Rial IRR
11.409 RPD Laos Kip LAK
7.242 Zambia Kwacha ZMK
6.694 Paraguay Guarani PIG
6.588 Guineea Franc GNF
5.500 Cambodgia Riel KHR
4.220 Sierra Leone Leone SLL
3.741 Belarus Rublă BYR
3.055 Columbia Peso COP
2.951 Uganda Şiling UGX
2.770 Madagascar Ariary MGA
1.960 Liban Lira LBP
1.936 Uzbekistan Som UZS
1.894 Mongolia Togrog MNT
1.785 Tanzania Şiling TZS
1.677 Coreea de Sud Won KRW
1.568 Burundi Franc BIF
1.553 Irak Dinar IQD
1.080 RD Congo Franc CDF
Astfel, valoarea cea mai mică o are şilingul somalez, pe care îl aveţi aici în imagine. Dacă la 1 iunie 2005 nu se tăiau din coada leului vechi cele patru zerouri, astăzi moneda noastră ar fi fost pe un neonorabil loc doi în clasamentul actual, cu 41.605 lei vechi pentru un euro. Moneda Somaliei a ajuns aici ca urmare a războiului civil care a măcinat ţara în ultimii ani. Cu o economie la pământ, o piaţă neagră în expansiune şi infrastructura distrusă, Somalia reuşeşte cu greu să ţină cursul în frâu. În insulele Sao Tome şi Principe, economia este monocoloră, 95% dintre exporturi fiind cacao, ca materie primă. Descoperirile recente de petrol în largul mării nu au adus bunăstarea sperată. Vietnam este un stat comunist cu o economie centralizată. Timidele deschideri spre Occident nu au făcut decât să o distanţeze de ţări închise precum Coreea de Nord, dar nu au adus o creştere economică solidă. Economia este încă bazată pe agricultura de subzistenţă, nivelul de trai fiind unul dintre cele mai mici din lume.
Bancnota cea mai mare
În Iugoslavia, la finele anului 1993, un dolar valora circa trei miliarde de miliarde de dinari (în cifre se scrie 3.000.000.000.000.000.000). Nebunia s-a oprit odată cu introducerea cursului fix cu marca germană, în ianuarie 1994. Astfel, în 1993 a fost lansată bancnota cu cel mai mare număr înscris pe ea: 500.000.000.000 (500 miliarde) de dinari.
A fost depăşit astfel recordul deţinut de drahma grecească din 1944. În noiembrie 1944, un dolar valora 7.500 miliarde de drahme. Cea mai mare bancnotă emisă atunci a fost cea de 100 miliarde drahme.
Celălalt record a fost stabilit de marca germană. În decembrie 1923, cursul era de 4.200 miliarde mărci pentru un dolar. Hiperinflaţia s-a oprit odată cu introducerea unei noi mărci. Astfel, Germania deţine recordul unei valori înscrise pe o bancnotă: 20.000 miliarde mărci. De menţionat că în acea perioadă a fost lansată şi o bancnotă de 100.000 miliarde mărci, dar pe care scria „100 mărci aur”.
Înainte de introducerea leului nou, România a avut cea mai devalorizată monedă din lume, pentru câteva luni. Mai exact în prima jumătate a anului 2005. Leul românesc a mai fost cea mai slabă monedă de două ori, între noiembrie 1944-august 1945 şi între august 1946-august 1947. Înainte de prima tăiere de zerouri din istorie, la mijlocul lui august 1947, 1 dolar valora aproximativ 5.050.000 lei.
Cea mai mare denominalizare
Ungaria a avut probleme grave cu inflaţia în primii ani după al Doilea Război Mondial. Preţurile exprimate în pengo au scăpat de sub control, iar în 1945 pe bancnote scria milpengo (un milion de pengo), apoi bilpengo sau b.-pengo (adică un milion de milpengo). Bancnotei de un miliard pengo, a urmat seria de milpengo până la un miliard, iar apoi seria de bilpengo până la un miliard (adică 10 la puterea 29 de pengo). Ministerul de Finanţe maghiar a introdus un nou tip de monedă, adopengo, bazat pe un anumit coş al preţurilor din economie. Această nouă monedă a circulat în paralel, dar a fost atinsă de inflaţie, ajungând pînă la hârtia de 100 milioane agopengo. În final, în iulie 1946 a fost înlocuit de forint, care echivala cu 4 x 10 la puterea 29, adică 400.000.000.000.000.000.000.000.000.000 pengo (400 de miliarde de miliarde de miliarde). Un dolar valora 460 de miliarde de miliarde de miliarde de pengo.
Noile recorduri din Zimbabwe
O istorie aparte şi de dată recentă o are dolarul zimbabwean. Din cauza hiperinflaţiei, cursul a luat-o razna, atingând valori imense. De asemenea, bancnotele aveau multe zerouri. Astfel, în iulie 2006 un dolar american valora la oficial circa 100.000 dolari zimbabweni (în timp ce pe piaţa se vindea cu 550.000 dolari), iar cea mai mare bancnotă era de 100.000. Banca centrală din Zimbabwe a tăiat trei zerouri din coadă în august 2006.
Al doilea dolar din Zimbabwe nu a avut viaţă lungă, ajungând în iulie 2008 la un curs oficial de 69,5 miliarde pentru un dolar american (în timp ce în piaţa se vindea cu 670 miliarde), iar cea mai mare bancnotă un cec agricol de 100 miliarde. În august 2008, banca centrală de la Harare a lansat al treilea dolar, care echivala cu 10 miliarde de dolari din a doua serie.
Dar nici cel din a treia serie nu a fost unul de succes, în februarie 2009 cursul a ajuns la 300.000 de miliarde pentru un dolar american. Cea mai mare bancnotă era de 100.000 miliarde. Astfel, această bancnotă a stabilit un nou record în materie, fiind atât bancnota cu cel mai mare număr cât şi cea cu cea mai mare valoare absolută.
Al patrulea dolar a apărut în februarie 2009, ce echivala cu 1.000 miliarde dolari vechi. Cursul este acum de 300 dolari zimbabweni din a patra serie pentru un dolar american. Din acest motiv, dolarul zimbabwean în forma sa actuală nu a intrat în tabelul nostru. În prezent, în Zimbabwe se pot folosi pentru trazacţii dolarul american, euro, lira sterlină, randul sud-african sau moneda statului Botswana.
DETALII
Citiţi şi: Cele mai valoroase monede din lume
