Structura de realizare a produsului intern brut pe sectoare de activitate in trimestrul I 2000 poate fi apreciata ca apartinand unei tari dezvoltate, in care ponderea industriei a fost de 33,5%, ponderea agriculturii de 3%, a constructiilor de 4,2% si cea a serviciilor, de 49%.
Valoric insa, PIB corespunde unor tari din zona de talia Slovaciei sau Sloveniei, care au 2-5 milioane de locuitori. Raportand PIB la numarul de locuitori rezulta o valoare adaugata de cateva ori mai mica in cazul Romaniei. La aceasta situatie contribuie gradul de utilizare a capacitatilor de productie din industria prelucratoare cu putin peste 50%, balanta import-export deficitara in agricultura, rata scazuta a investitiilor – circa 17%, cu influenta corespunzatoare asupra industriei constructiilor, si soldurile deficitare la aproape toate capitolele de servicii din balanta de plati externe.
Ne vom opri in continuare asupra sectorului serviciilor care detine cea mai mare pondere in PIB. In definirea statistica a serviciilor, ca sector tertiar se cuprind: comertul, transporturile, posta si telecomunicatiile, turismul, hoteluri – restaurante, administratia publica si apararea, invatamantul, asistenta sociala si alte servicii industriale si de consum prestate agentilor economici si populatiei.
In 1999, deficitul serviciilor in balanta de plati a fost de 409 milioane USD, din care: -35 milioane USD reveneau prestarilor din transporturi, -143 milioane USD, turismului si -231 milioane USD, alte servicii.
Pe piata interna, dinamica serviciilor a fost influentata de cresterea, in medie cu 95%, a tarifelor in 1999. Peste aceasta medie se situeaza monopolurile de utilitati, care si-au majorat in 1999 tarifele dupa cum urmeaza: energia termica 140,9%, telefonul 125%, gazele naturale 100% si energia electrica cu putin sub medie, 92,6%. Serviciile de comert cu amanuntul prin magazine s-au redus ca volum cu 5%, proportional cu scaderea puterii de cumparare a castigului salarial mediu. In schimb, au crescut vanzarile prin comert desfasurat in afara magazinelor cu 9,8%. Cifra de afaceri obtinuta la prestarile de servicii catre populatie a fost in crestere cu 5,3% fata de anul precedent, spor obtinut in buna masura pe seama tarifelor majorate.
Deplasarile oficiale, 200 miloane USD
In turism, capacitatea de cazare in functiune era cu 3,6% mai mica la sfarsitul anului 1999 decat in anul precedent, iar gradul de utilizare, exprimat in locuri-zile contractate, a fost de 34,5% pe ansamblul structurilor de primire.
Comparativ cu anul precedent, numarul de innoptari a scazut la clientii romani cu 7,9%, iar la clientii straini cu 10,3%.
Aceste cifre privind turismul organizat nu se coreleaza insa cu numarul de sosiri de vizitatori straini, care a fost in crestere fata de 1998 cu 8%. Explicatia o gasim in structura pe tari de provenienta a vizitatorilor, 70% din ei fiind din tari vecine (Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Ucraina si Turcia), mare parte in vizita la rude. Este in buna masura si explicatia pentru ecartul existent intre incasarile medii pe un turist in Europa, de 600 USD, fata de 50 USD/turist in Romania. Pe total, incasari minus plati, turismul international particular a avut in 1999 un excedent modic de 53 milioane USD, care insa in balanta de plati externe a fost anulat de volumul deplasarilor oficiale de peste 200 milioane USD, rezultand deficitul final de 143 milioane USD.
Exporturile de servicii informatice, servicii comerciale, financiare si tehnice, desi nu si-au gasit inca locul intr-un sistem national de promovare, au contribuit la diminuarea deficitului pozitiei „alte servicii” in balanta de plati, cu peste 100 miloane USD.
In transporturile internationale de marfuri si pasageri s-a inregistrat in anul 1999 o importanta reducere a deficitului, de la 129 milioane USD in 1998 la 35 milioane USD, in special din cauza reducerii importului. Pe diferitele sisteme de transport, soldul incasari – plati a fost negativ, cu exceptia transportului aerian de pasageri. Un impact major asupra pietei transporturilor din Romania a avut embargoul impus Iugoslaviei, care a blocat numeroase fluxuri de transport maritim, fluvial, terestru si feroviar. Blocarea Dunarii a dus la falimentul transportului fluvial. In acelasi timp, dezagregarea structurilor de transport maritim de stat s-a facut fara aparitia unor companii private de navigatie puternice, viabile in conditiile concurentei de azi.
In sfarsit, la grupa serviciilor comunale (iluminat, alimentare cu apa, canal, retele de termoficare si gaze), de remarcat este decalajul existent intre sat si oras (grafic). Ca o concluzie generala se poate observa interdependenta diferitelor forme de servicii; de exemplu, a turismului de gradul de confort urban/rural, influenta infrastructurii rutiere asupra sosirilor de turisti in Romania (80% vin cu mijloace de transport rutier).