Evolutia produsului intern brut, ca structura de formare, in trimestrul I 1999, se poate spune ca se apropie de modelul optim, daca nu ar avea loc in conditiile unei utilizari in proportie de 55% a capacitatilor de productie. Serviciile, ca in orice tara dezvoltata, au o pondere in PIB de aproape 50%, respectiv 48%, agricultura, de asemenea, a coborat la o pondere de circa 3%, de la 16% in anul 1998, iar industria are un onorabil loc doi, cu 34%.
Un alt element pozitiv este cresterea exportului in trimestrul I 1999 fata de aceeasi perioada din 1998, cu 107,1%, dinamica superioara cresterii importurilor, care a fost de numai 103,3%.
Industria prelucratoare a avut, in primele cinci luni din 1999, un aport de 80% in totalul exporturilor industriale. Pe sectoare, au avut ca destinatie exportul 59,6% din livrarile de bunuri de folosinta indelungata, 33,7% din livrarile de bunuri intermediare, 33,3% din cele de bunuri de capital si 30% in ramurile producatoare de bunuri de uz curent.
Pozitiv poate fi remarcat si faptul ca in economie consumul de energie electrica s-a redus cu 8,6%, in trimestrul I 1999, in conditiile diminuarii cu numai 5% a PIB.
Valoarea adaugata bruta realizata in industrie in trimestrul I 1999 a scazut cu 5,8% fata de anul precedent – aceeasi perioada -, productie realizata insa cu 13,8% mai putini salariati (o reducere cu 327.500 salariati in industrie). Rezulta ca, practic, a avut loc o crestere a productivitatii muncii de circa 6%.
Cresterile salariale medii nominale in industrie, la sfarsitul trimestrului I 1999, fata de sfarsitul trimestrului I 1998, au fost de 41,7%, in conditiile unei rate a inflatiei de 35,8% intre martie 1998 si martie 1999.
Se poate spune deci ca veniturile reale au urmat, practic, cresterea de productivitate inregistrata in industrie. La o crestere a productivitatii muncii de 6% revine o crestere reala a veniturilor de 6% (41,7-35,8). Indicii de concentrare industriala calculati pentru 1997 confirma existenta unui inalt grad de concentrare a productiei. Astfel, primele cinci intreprinderi industriale realizau peste 25% din cifra de afaceri a ramurii si utilizau peste 10% din numarul de salariati, iar primele 20 de intreprinderi realizau 41,3% din cifra de afaceri si utilizau 20,5% din numarul de salariati.
Alti indicatori calitativi ai activitatii industriale, calculati in premiera de Comisia Nationala de Statistica si dati publicitatii in acest an, sunt: excedentul brut de exploatare, pe ramuri, rata investitiilor, pe ramuri, valoarea adaugata bruta la costul factorilor, pe ramuri.
Excedentul brut de exploatare este soldul contului de exploatare si arata ceea ce ramane din valoarea nou-creata in procesul de productie dupa remunerarea salariatilor si plata impozitelor legate de productie. Prin raportare la cifra de afaceri se obtine un indicator global asupra rentabilitatii intreprinderii sau ramurii.
Comparatia industriei cu alte ramuri releva rentabilitatea superioara inregistrata in special in ramurile serviciilor de piata si, contrar asteptarilor, o rentabilitate mult mai mica in comert.
Rata investitiilor, calculata fata de cifra de afaceri – 9,26%, este mai putin semnificativa decat alocarea din valoarea adaugata, care se ridica in cazul industriei la 25,6%. Efortul de modernizare a sistemului de telecomunicatii este evidentiat de rata investitiilor, foarte inalta: 79,5%.
In trimestrul I 1999, cifra de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert a crescut, in preturi comparabile – ajustate cu inflatia – cu 4,6% fata de aceeasi perioada din 1998. Exceptie fac firmele cu activitate de vanzare de carburanti pentru autovehicule, a caror cifra de afaceri a scazut cu 19,1%, cele de produse farmaceutice – 16,6% si de autovehicule si accesorii – 19,6%.
Si in sectorul serviciilor de piata prestate populatiei s-a realizat o cifra de afaceri mai mare cu 4,5% fata de trimestrul I 1998. Explicatia dezvoltarii pietei interne o gasim in cresterile salariale reale si masurile de protectie sociala a disponibilizatilor.
Prognozele pentru trimestrul urmator sunt insa pesimiste, atat in comertul de stat, cat si in cel privat.
La 20 mai, suprafetele plantate, fata de programul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, se prezentau astfel: intre 46% si 75% la porumb si sorg, legume de camp, mazare, sfecla de zahar si plante de nutret si intre 75% si 100% la orzoaica, ovaz si cartofi timpurii.
In agricultura, septelul a continuat sa scada. In ultimul an, efectivul de bovine a scazut cu circa 100.000 de capete, atat la stat, cat si la particulari, iar la ovine si caprine, cu circa 800.000 de capete, din care 700.000 la fermele de stat.