Creşterea economică de 8% în acest an şi apropiata integrare în UE au transformat România într-un magnet pentru companiile străine, care au investit masiv, mai cu seamă în domeniul imobiliar. Unii analişti avertizează, însă, că nu asistăm la o creştere reală a competitivităţii, atât de necesară pentru creşterea exporturilor. Anul 2006 se apropie de final pe un fond optimist pentru economia românească. Produsul intern brut (PIB) a crescut în primele nouă luni cu 7
Creşterea economică de 8% în acest an şi apropiata integrare în UE au transformat România într-un magnet pentru companiile străine, care au investit masiv, mai cu seamă în domeniul imobiliar. Unii analişti avertizează, însă, că nu asistăm la o creştere reală a competitivităţii, atât de necesară pentru creşterea exporturilor.
Anul 2006 se apropie de final pe un fond optimist pentru economia românească. Produsul intern brut (PIB) a crescut în primele nouă luni cu 7,8%, iar analiştii economici estimează că şi în trimestrul patru evoluţia va fi la fel de bună. Expansiunea economică ar putea fi de aproape 8% pentru întregul an. Această performanţă depăşeşte şi cele mai optimiste prognoze ale oficialilor români şi ale instituţiilor internaţionale, care se aşteptau la o creştere de maximum 6%. Încheiem, astfel, unul dintre cei mai buni ani postrevoluţionari, în care, se poate spune la propriu, că economia a crescut cât în alţi zece ani la un loc. Conform estimărilor Consiliului Europei, între 1992 şi 2002, creşterea economică medie anuală din România a fost de numai 0,7%.
Ceea ce face din 2006 un an deosebit este faptul că toate ramurile economice au avut o contribuţie pozitivă la majorarea PIB. Serviciile, care deţin ponderea cea mai mare în economie, au crescut în primele nouă luni cu aproape 8%, iar expansiunea din construcţii a ajuns la aproape 18%. În acelaşi timp, industria şi-a revenit, înregistrând o creştere de peste 7%, iar agricultura, una de 3,5%, după ce anul trecut afectase negativ PIB-ul ca urmare a inundaţiilor.
Un factor care a accelerat atât creşterea economică, cât şi pe cea a importurilor este majorarea cu 12% a consumului gospodăriilor. Evoluţia a fost determinată de sporirea cu 22,7% a volumului de mărfuri vândute prin comerţul cu amănuntul.
Deşi aceste rezultate se realizează cu preţul adâncirii rapide a deficitelor externe, există optimism în ceea ce priveste viitorul. „Creşterea economică din România este sustenabilă, ea fiind rezultatul funcţionalităţii şi competitivităţii tot mai bune a economiei româneşti“, afirmă Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză. Ghizdeanu subliniază că, în acest an, dezvoltarea economică bazată pe modernizarea tehnologică prin investiţii a condus la o mărire a deficitelor externe, dar cele mai pronunţate s-au înregistrat la importurile de bunuri de capital (30,7 % pe nouă luni, comparativ cu 19,3% la bunurile de consum).
Şi oamenii de afaceri consideră că investiţiile în bunuri de capital au sporit competitivitatea firmelor din ţara noastră, iar rezultatele au început să se vadă, inclusiv pe pieţele externe. „Chiar şi în perioade în care leul se apreciază cu peste 20%, valoarea exporturilor româneşti atinge record după record de creştere“, declară Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Deşi oficialii guvernamentali şi reprezentanţii oamenilor de afaceri privesc cu optimism evoluţia economiei, analiştii avertizează că pe lângă aspectele pozitive ale creşterii PIB există şi unele evoluţii mai puţin favorabile, care ar trebui să atragă atenţia. „Creşterea vine de la investiţiile străine, care sunt îndeosebi în domeniul imobiliar şi în cel al serviciilor financiare, sectoare cu profitabilitate rapidă şi cu ocupare de forţă de muncă slabă“, afirmă analistul economic Ilie Şerbănescu. În opinia acestuia, în urma competiţiei cu investiţiile străine, capitalul românesc este investit acolo unde îi mai rămâne loc, în sectoare mai puţin profitabile. „Tot ce este sector profitabil a fost luat de capitalul străin“, afirmă Şerbănescu.
Şi analistul economic Liviu Voinea, directorul Grupului pentru Economie Aplicată, consideră că este încă nevoie de reforme susţinute, întrucât creşterea economică nu se reflectă încă în îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei şi sporirea competitivităţii firmelor. „Ne iluzionăm dacă credem că reducem decalajele faţă de Uniunea Europeană. Nu avem o îmbunătăţire semnificativă a competitivităţii, dovadă că deficitul se adânceşte“, afirmă Voinea. Acesta nu este de acord cu declaraţiile oficialilor, conform cărora deficitele se majorează datorită importurilor de tehnologie şi că acestea îşi vor arăta efectele pozitive peste câţiva ani. „Suntem în al şaptelea an de creştere economică şi ar fi trebuit să se vadă dacă importăm tehnologie“, consideră Liviu Voinea.
Chiar dacă există şi unii indicatori economici care continuă să genereze dezbateri, un lucru este cert: atât analiştii economici, cât şi instituţiile guvernamentale estimează un ritm de creştere economică de peste 6%, între 2007 şi 2010 .
Cum se repartizeazĂ PIB-ul
Creşterea consumului final individual al gospodăriilor se menţine la un nivel de peste 10% şi este alimentată în special din credite şi din banii trimişi în ţară de românii din străinătate. Nivelul ridicat al acestui indicator poate duce la supraîncălzirea economiei. Analiştii estimează însă o temperare a creşterii consumului populaţiei în anii următori.
Creşterea consumului final colectiv al administraţiilor publice este de numai 2,6% şi arată că autorităţile nu au declanşat un program susţinut de investiţii în infrastructură. Pe măsură ce guvernul va spori investiţiile publice în anii următori, această componentă de utilizare a PIB-ului va deveni un adevărat motor de expansiune economică.
Creşterea formĂrii brute de capital fix s-a menţinut la un nivel ridicat în primele nouă luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut (13,7%). Acest indicator arată că investiţiile în economie urmează un trend ascendent. Nivelul ridicat al investiţiilor va contribui la susţinerea expansiunii economice şi în anii următori.
Exportul net de bunuri şi servicii este singurul indicator care afecteză în mod negativ produsul intern brut. În primele zece luni ale anului curent deficitul comercial a crescut cu peste 45%. Diferenţa tot mai mare dintre importuri şi exporturi diminuează potenţialul de dezvoltare economică a ţării noastre.
Construcţii 17,7%
Acest sector a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut
Servicii 7,8%
A fost creşterea celui mai important sector al economiei româneşti. În trimestrul III al anului curent, expansiunea s-a accelerat la 8,5%
Industrie 7,1%
Performanţa este remarcabilă, având în vedere că unele ramuri cu tradiţie la export, ca textilele şi confecţiile, au înregistrat un declin
Agricultură 3,5%
A contribuit pozitiv în 2006 la creşterea produsului intern brut. Anul trecut, influenţa acestui sector a fost negativă în PIB ca efect al inundaţiilor