este usoara. UDMR, aliat indispensabil la guvernare are, printre prioritatile agendei politice, reunirea judetelor Harghita, Covasna si Mures intr-o regiune de sine statatoare. Urmarindu-si cu consecventa obiectivul si profitand de echilibrul politic precar al aliantei aflate la putere, UDMR preseaza in directia reconfigurarii hartii regiunilor de dezvoltare, ceea ce inseamna renuntarea la cele opt regiuni convenite cu Uniunea Europeana - in care judetele atractive pentru UDMR sunt laolalta cu B
este usoara. UDMR, aliat indispensabil la guvernare are, printre prioritatile agendei politice, reunirea judetelor Harghita, Covasna si Mures intr-o regiune de sine statatoare. Urmarindu-si cu consecventa obiectivul si profitand de echilibrul politic precar al aliantei aflate la putere, UDMR preseaza in directia reconfigurarii hartii regiunilor de dezvoltare, ceea ce inseamna renuntarea la cele opt regiuni convenite cu Uniunea Europeana – in care judetele atractive pentru UDMR sunt laolalta cu Brasov, Sibiu si Alba, decizie ce ar putea presupune redeschiderea capitolului de negociere „Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”. Pentru Romania, tara ce nu poate semna Tratatul de aderare fara ca majoritatea deputatilor europeni sa dea un aviz favorabil, o asemenea miscare poate provoca o reactie in lant, a carei finalitate este amanarea datei aderarii. Parlamentarii europeni crestin- democrati si-au anuntat intentia de a cere Comisiei Europene si Consiliului European redeschiderea capitolului de negociere Justitie si Afaceri Interne. Iata ca, in demersul lor, ei primesc un sprijin neasteptat din partea UDMR, ale carui presiuni asupra Guvernului de la Bucuresti, dar si asupra structurilor europene, se pot solda cu adaugarea a inca unui capitol de negociere pe lista neagra a deputatilor europeni crestin-democrati. Sansele materializarii unui asemenea scenariu nu sunt de neglijat, cu atat mai mult cu cat UDMR este membru asociat la Partidul Popular European, cea mai puternica formatiune parlamentara europeana.”Regiunile de dezvoltare sunt o componenta a cadrului de asistenta financiara pe care UE o asigura Romaniei, atat in perioada preaderarii, cat si in cea cuprinsa intre 2007 si 2009. O modificare a configuratiei actuale ar insemna, pe langa pierderea unor finantari importante, un deserviciu imens adus imaginii tarii”, arata Vasile Puscas, fost negociator-sef al Romaniei, unele dintre cele mai importante consecinte ale readucerii in discutia cu partenerii europeni a organizarii regiunilor de dezvoltare.
Reorganizare, dar sa stim si noi
Vicepremierul Marko Bela, presedinte al UDMR, nu are aceasta reprezentare a consecintelor demersurilor formatiunii pe care o conduce, afirmand ca „pentru functionarea unor structuri economice comune, trebuie sa infiintam regiuni mai mici si mai functionale”. Este singurul membru al guvernului care discuta deschis subiectul, colegii sai de cabinet pastrand tacerea asupra intentiilor de reorganizare, atat in fata Parlamentului Romaniei, cat si in fata mass-media.
Castigatorii si perdantii reconfigurarii teritoriale
Modelul de regionalizare al Romaniei este preluat de la statele membre ale Uniunii Europene, fara a avea insa aceeasi eficienta in eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele zone ale tarii. Pe baza acestui model a fost inchis capitolul de negociere „Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale” si au fost elaborate planurile de asistenta financiara din partea Uniunii Europene.
• Proiectul de reconfigurare teritoriala propus de UDMR are ca unic beneficiar formatiunea care il promoveaza, formatiune ce isi vede astfel atins principalul obiectiv al platformei politice.
• Pentru Romania, riscurile sunt: pierderea finantarilor europene in curs de derulare; compromiterea finantarilor stabilite de principiu cu Comisia Europeana pentru perioada 2007-2009; redeschiderea unor capitole de negociere cu Uniunea Europeana; transmiterea catre partenerii europeni a mesajului ca Romania este dominata de instabilitate institutionala, ca nu are nici politici de dezvoltare regionala de durata, nici capacitate de implementare, prin urmare, nu este pregatita sa absoarba banii europeni.
Afaceri Europene
• Peste trei decenii, populatia Uniunii Europene va fi mai putina cu 21 de milioane de locuitori, arata studiile demografice ale Comisiei Europene, iar scaderea dramatica a natalitatii nu poate fi compensata prin incurajarea imigratiei. Aceleasi studii releva faptul ca europenii fac mai putin copii decat si-ar dori, principala cauza fiind instabilitatea locurilor de munca si costul ridicat al vietii. Perspective optimiste au doar Franta si Anglia, tari care, in urmatorul deceniu, vor cunoaste un spor demografic constant. La polul opus, se afla state membre din centrul si estul Europei, cum sunt Cipru, Slovacia si Republica Ceha, in care sporul negativ al populatiei este cel mai pronuntat din blocul european.
• GALnter Verheugen, comisar european pentru industrie, bine cunoscut romanilor de pe vremea in care era comisar pentru extindere, a lansat recent o campanie menita sa schimbe imaginea Comisiei Europeana, aceea de monstru birocratic, intr-una prietenoasa mediului de afaceri din UE. Argumentand necesitatea unei asemenea campanii, comisarul a dat ca exemplu unul dintre formularele create de Comisia Europeana, destinat celor care doresc sa acceseze un anumit tip de fonduri europene. Acest formular nu poate fi completat fara a studia, in prealabil, un manual de 200 de pagini. Printre obiectivele campaniei antibirocratice figureaza simplificarea pachetului de legi europene, renuntarea la reglementarea extrem de detaliata a tuturor aspectelor ce tin de libera circulatie a marfurilor in cadrul Pietei Unice (cum ar fi reglementarea de catre Comisia Europeana a gramajului pachetelor de cafea), precum si abandonarea a peste 900 de proiecte de directive europene care zac de ani de zile in arhivele Comisiei Europene.
• Ratificarea Constitutiei Europene de catre toate statele membre este o provocare uriasa pentru UE, ratarea acestui exercitiu putand pune sub semnul intrebarii insasi existenta viitorului blocului european. Prin urmare, este de inteles decizia Parlamentului European de a aloca opt milioane de euro pentru finantarea unei campanii de informare a cetatenilor europeni pe tema avantajelor pe care Constitutia europeana le prezinta. Problema majora a Parlamentului European o reprezinta euroscepticismul tarilor in care se organizeaza referendum de votare a Constitutiei si spera sa o rezolve in acest fel. Politicienii britanici sunt insa sceptici in ceea ce priveste rezultatul unui asemenea demers costisitor si considera, pe de-o parte, ca este o risipa nejustificata a banilor contribuabililor europeni, iar, pe de alta parte, spun ca o campanie care arata doar jumatatea plina a paharului este o lipsa de respect fata de cetatenii europeni.