Nicușor Dan, despre serviciul militar obligatoriu
În contextul tensiunilor geopolitice tot mai crescute, în special cu privire la situația din vecinătatea imediată, întrebarea de a redeștepta disciplina militară prin reintroducerea armatei obligatorii capătă o importanță tot mai mare.
În cadrul unui interviu, Nicușor Dan a abordat acest subiect important, subliniind că România trebuie să mențină un sprijin ferm pentru Ucraina, considerând acest fapt o garanție esențială pentru stabilitatea Republicii Moldova.
În opinia sa, o abordare europeană comună, care presupune creșterea cheltuielilor militare și negocieri cu Statele Unite, ar putea contribui la întărirea securității și menținerea echilibrului geopolitic în fața unei eventuale retrageri a forțelor americane din regiune.
„Sunt două lucruri de spus aici. Unu, trebuie să continuăm sprijinul pentru Ucraina, pentru că asta este o garanție pentru securitatea Republicii Moldova. Și al doilea, Europa împreună, mărindu-și cheltuielile militare și în felul ăsta echilibrând balanța de securitate cu Statele Unite, trebuie să negocieze cu administrația americană astfel încât o eventuală retragere a lor să fie progresivă și să poată să fie suplinită. Adică dacă e o chestiune de bani, e oricum mai bine decât război”, a spus primarul la Testul Puterii.
Armata obligatorie nu este benefică securității naționale
Un alt punct important ridicat de Nicușor Dan a fost respingerea ideii reintroducerii serviciului militar obligatoriu în România.
Primarul a subliniat că în cazul unui conflict cu Federația Rusă, NATO ar avea nevoie de militari profesioniști pe front și nu de recruți nepregătiți, argumentând astfel că armata obligatorie nu ar fi soluția adecvată pentru securitatea națională.
Experiența lui Nicușor Dan în domeniul diplomației internaționale
Pe lângă aceste chestiuni de securitate, Nicușor Dan a fost întrebat și despre experiența sa în domeniul diplomației internaționale.
Deși nu are un trecut în domeniul politicii externe, el a susținut că, prin activitatea sa de până acum, a demonstrat abilități diplomate valoroase, invocând succesul său în administrarea capitalei, acolo unde a reușit să transforme un oraș aflat în criză într-un model de stabilitate financiară și eficiență administrativă.
„În 2020 puțină lume credea într-un oraș în care era în faliment, care avea un sistem de termoficare în colaps, care avea autobuze sechestrate și multe probleme, puțină lume credea că putem să facem asta, să-l aducem să fie respectat, și de financiar, și de mediul de afaceri și ă-l punem pe o direcție. Același lucru e și pentru România. Iar dacă e vorba de abilitățile persoane, e vorba de a cunoaște funcționarea instituțiilor, de a cunoaște mecanisme juridice și, cum spuneam mai devreme, de a ști unde să presezi și unde să aștepți pentru mai târziu”, spune edilul Capitalei.
România nu a fost suficient de activă în promovarea intereselor sale internaționale
Desigur, întrebarea despre viitorul relațiilor României pe plan extern nu poate fi completă fără o analiză a greșelilor din trecut.
Nicușor Dan a menționat că România nu a fost suficient de activă în promovarea intereselor sale internaționale, exemplificând cu cazul Schengen, unde România a avut toate condițiile tehnice pentru aderare, dar nu a exercitat suficiente presiuni asupra statelor care se opuneau procesului.
”Nu a fost suficient de activă. De exemplu, în cazul Schengen. Cazul Schengen s-a rugat, s-a rugat, deși avea întrunite toate condițiile tehnice și nu a folosit nicio pârghie de constrângere împotriva statelor care îi se opuneau”, a mai spus acesta.
