Serviciul militar devine obligatoriu?
Serviciul militar devine obligatoriu? Europa își concentrează eforturile mai mult pe convingerea militarilor să rămână în armată și mai puțin pe recrutarea de noi soldați.
În această săptămână, ministrul forțelor armate franceze, Sebastien Lecornu, a prezentat un plan pentru reținerea personalului specializat, în scopul de a încuraja militarii să rămână în uniformă, notează Politico.
Aceasta survine la câteva zile după ce un raport anual, prezentat Parlamentului German, a relevat că în 2023 aproximativ 1.537 de militari au demisionat din Bundeswehr, conducând la o scădere a efectivului armatei germane la 181.514 angajați.
„Aceste discuții există acum în toate capitalele, în toate democrațiile care au armate profesioniste fără recrutare”, a spus Sebastien Lecornu luni, pe 18 martie, menționând Regatul Unit și Statele Unite.
„La reuniunile NATO, putem vorbi despre echipamente, dar acum vorbim și despre… nivelul de retenție”, a adăugat acesta.
Pe măsură ce Europa se rearmează ca răspuns la conflictul din Ucraina, țări precum Croația își reconsideră politicile de recrutare.
Altele, cum ar fi Danemarca, intenționează să extindă recrutarea, inclusiv pentru femei. Germania a suspendat recrutarea în 2011. Însă, dat fiind că mulți dintre militari se apropie de vârsta de pensionare, se discută reintroducerea unui sistem național de serviciu.
Pentru țările cu armate profesioniste, provocarea constă în a face cariera militară atractivă. Acesta este un obiectiv dificil într-un context de șomaj scăzut, concurență puternică din partea sectorului privat și o tendință crescândă spre munca la distanță.
Problema nu este recrutarea, ci păstrarea militarilor
În Franța, personalul militar rămâne în forțele armate, în medie, cu aproximativ un an mai puțin decât în trecut. În Marea Britanie, s-a consemnat un deficit anual de recrutare de 1.100 de militari. Acesta reprezintă echivalentul a două batalioane de infanterie, chiar și după ce guvernul a externalizat recrutarea către compania privată Capita.
Aspectele financiare joacă un rol crucial în decizia oamenilor de a rămâne în armată. Una dintre măsurile emblematice ale planului francez este majorarea pensiilor prin integrarea de bonusuri. Alta ar fi creșterea salariilor. Problema constă însă în faptul că condițiile de muncă nu sunt întotdeauna atractive. Această situație există în special din cauza numărului mare de ore suplimentare și absențelor îndelungate de acasă.
„Problema nu este recrutarea, ci păstrarea, trebuie să păstrăm și familiile”, a declarat amiralul Lisa Franchetti, șeful operațiunilor navale a Marinei SUA, în cadrul unei conferințe de presă la Paris, la începutul acestui an.
În Polonia, noul guvern a anunțat majorări salariale de aproximativ 20% pentru a încuraja menținerea trupelor. Astfel, salariul minim lunar pentru un soldat va crește de la 4.960 de złoty (1.150 EUR) la 6.000 de złoty. În contextul creșterii amenințării din partea Rusiei, efectivele armatei poloneze au crescut de la 95.000 în 2015 la 215.000 în prezent.
Planul francez include sprijin pentru găsirea de locuințe și facilitarea accesului la servicii medicale și îngrijirea copiilor.
„Prefer să am mai puține recrutări pentru a îmbunătăți retenția, decât să mergem pe o recrutare în care numărul de persoane reținute să scadă constant”, a declarat Sebastien Lecornu.
În Germania, în cadrul eforturilor de consolidare a apărării naționale, guvernul urmărește să își crească efectivele în forțele armate la 203.000 de angajați până la începutul anilor 2030. Cu toate acestea, recrutarea înregistrează progrese foarte lente.
