În contextul celui mai mare conflict de pe continentul european de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial încoace, multe țări doresc să-și extindă forțele armate. Cu toate acestea, această dorință se dovedește a fi o sarcină dificilă, conform The Economist.
Forțele armate olandeze numără 49.000 de membri, adică mai puțin de o cincime din numărul lor din timpul Războiului Rece. Unul din zece posturi este vacant. Înrolarea regulată a adus doar 3.600 din cei 5.000 de soldați noi sperați în anul trecut.
Germania, Franța și Polonia vor să-și mărească efectivele militare
Până în 2030, Germania își propune să-și mărească efectivele militare de la 182.000 la 203.000 de soldați. Franța speră să ajungă de la 240.000 la 275.000.
Polonia își propune să-și crească numărul de la 197.000 la 220.000 până la sfârșitul acestui an. În cele din urmă vrea să ajungă la 300.000.
Cu toate acestea, recrutarea devine tot mai dificilă. Tinerii de astăzi sunt mai interesați de carieră și sunt orientați spre individualism. Această tendință nu afectează doar Europa, ci și zonele de conflict din lume și din jurul acestora. Vorbim de zonele unde atragerea unui număr mai mare de recruți este crucială.
Statele iau în considerare reintroducerea serviciului militar obligatoriu
Unele țări încep să ia în considerare din nou reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru tineri, adesea pentru cei care termină școala. Terminologia variază. Conscripția se referă la obligația civililor de a se înrola în forțele armate. Serviciul militar se referă adesea la un stagiu obligatoriu pentru tineri în aceste forțe.
La începutul secolului al XX-lea, aproximativ 80% dintre țările lumii aveau o formă de recrutare obligatorie. Însă, în mijlocul anilor 2010, această proporție a scăzut la puțin sub 40%. Practica a atins apogeul în timpul celor două războaie mondiale, iar multe țări au continuat să o utilizeze pe durata Războiului Rece. Cu toate acestea, Occidentul s-a orientat către operațiuni militare de înaltă tehnologie, cum ar fi cele din Afganistan și Irak. Astfel, armatele de recruți în masă au fost înlocuite în mare parte de forțe mai mici de voluntari și profesioniști.
Din 1995, 13 membri ai OCDE, un club compus în principal din țări bogate, au renunțat la conscripție. De asemenea, toți cei 32 de membri ai NATO, cu excepția a opt, au eliminat-o.
Iranul, Coreea de Nord și Rusia își dublează forțele armate
Iranul, Coreea de Nord și Rusia își dublează forțele armate. Situația în țările aflate în război sau cu amenințări serioase de conflict este și mai tensionată.
Un exemplu relevant este Ucraina, care, la peste doi ani de la invazia Rusiei, se confruntă cu o criză de recrutare. Mii de bărbați fug peste granițe sau se ascund pentru a evita încorporarea. La 2 aprilie, din lipsa de trupe, guvernul ucrainean a redus vârsta minimă de recrutare de la 27 la 25 de ani.
Rusia, la rândul său, a mobilizat sute de mii de recruți forțați în cadrul eforturilor sale de război.
În Israel, îndatoririle militare sunt fundamentale pentru cetățenie
În Israel, îndatoririle militare sunt fundamentale pentru cetățenie. După atacurile din 7 octombrie, aproximativ 300.000 de israelieni au părăsit viața civilă pentru a se alătura forțelor lor. Israelul intenționează să prelungească armata obligatorie pentru bărbați la trei ani. Totodată, vrea să mărească vârsta de chemare pentru rezerviști la 45 de ani. În același timp, excluderea evreilor ultra-ortodocși de la serviciul militar generează dispute politice intense.
În Asia, Taiwanul se pregătește pentru un potențial conflict cu China, în contextul tensiunilor sino-americane. În 2022, Taiwanul a extins armata obligatorie de la patru luni la un an. Cu toate acestea, are doar 169.000 de soldați activi. În comparație, China are aproximativ 2 milioane.
Coreea de Sud, unde serviciul militar are o reputație brutală, încearcă să îl facă mai atractiv. Aici se are în vedere scurtarea duratei la 18 luni, creșterea salariilor și eliminarea sergenților de instrucție draconici. De asemenea, guvernul își propune să recruteze mai multe femei.
Cât de dispuși sunt tinerii să intre în armată
În multe regiuni, recrutarea pentru armată se confruntă cu o schimbare profundă a valorilor. Tinerii devin tot mai reticenți în a se angaja chiar și în războaie defensive. De-a lungul deceniilor, proiectul de cercetare academică World Values Survey (WVS) a adresat aceeași întrebare oamenilor din întreaga lume: „Sunteți dispus să luptați pentru țara dumneavoastră?”.
În cea mai recentă rundă a acestui sondaj, între 2017 și 2022, doar 36% dintre tinerii olandezi cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani au răspuns afirmativ.
Recrutorii încearcă să contracareze această tendință prin promovarea patriotismului, a dezvoltării personale și a valorilor comune. Sloganul puternic al forțelor armate germane, Bundeswehr, este „Wir. Dienen. Deutschland” (Noi. Servim. Germania). În plus, au fost lansate campanii cu influenceri pe platformele de social media precum TikTok și Instagram. Cu toate acestea, pare să fie insuficient pentru a atrage candidați în numărul dorit.
