Aş dori să-mi spuneţi în ce constă sau cum se desfăşoară procedura judiciară în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Vlad Dorobantu – Bucuresti
Drepturile omului sunt drepturi subiective individuale, esenţiale pentru existenţa, demnitatea, libertatea, egalitatea, fericirea şi libera dezvoltare a fiinţei umane, consacrate şi garantate prin normele dreptului internaţional public. Tradiţional, drepturile omului sunt clasificate în două categorii: drepturi civile şi politice şi drepturi economice, sociale şi culturale.
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), adoptată la 4 noiembrie 1950 şi intrată în vigoare la 3 septembrie 1953, a fundamentat pentru prima dată ideea accesului direct al individului la organismele de protecţie internaţională. Convenţia a fost completată prin 11 Protocoale, dintre care şase sunt protocoale de amendare, iar cinci sunt protocoale adiţionale.
Prin Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a Protocoalelor adiţionale la această Convenţie se creează pentru prima dată posibilitatea cetăţenilor români de a se adresa, în mod direct, organismelor europene.
Competenţa CEDO include toate chestiunile privind interpretarea şi aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Protocoalelor sale, care îi sunt supuse prin sesizări statale şi prin cereri individuale.
Există două categorii de subiecte cu drept de sesizare a CEDO: un stat parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; un particular, o persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentală sau orice grup de particulari. Obiectul sesizării îl constituie violarea, de un stat parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a drepturilor consacrate de aceasta sau de Protocoalele sale. În cazul unei sesizări individuale, este vorba de încălcarea unui drept propriu al reclamantului, iar în cazul unei sesizări statale, este vorba de orice încălcare a drepturilor omului consacrate de Convenţie sau de Protocoalele sale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, altfel spus, Curtea nu poate fi sesizată cu o cauză privind încălcarea drepturilor omului decât în ultimă instanţă, adică după parcurgerea şi epuizarea completă a procedurilor interne existente. Nerespectarea procedurii prealabile face ca sesizarea să fie prematură şi constituie motive de neprimire în procedura în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cererea fiind respinsă ca inadmisibilă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate fi sesizată într-un termen de şase luni de la data deciziei interne definitive.
Atât cererile statale, cât şi cererile individuale trebuie să fie prezentate în scris şi semnate de reclamant sau de reprezentantul său, în plus, cererea individuală nu trebuie să fie anonimă. Dacă un reclamant particular este reprezentat, reprezentantul sau reprezentanţii săi trebuie să depună o procură sau o împuternicire scrisă. Orice cerere individuală este prezentată pe un formular furnizat de Grefă. Formularul trebuie să indice: numele, data naşterii, cetăţenia, sexul, profesia şi adresa reclamantului; dacă este cazul, numele, adresa şi profesia reprezentantului său; statul sau statele părţi la Convenţie contra cărora este introdusă cererea; o expunere succintă a faptelor; o expunere succintă a violării sau violarilor pretinse ale Convenţiei sau ale Protocoalelor sale şi argumentele pertinente; o expunere succintă referitoare la respectarea de către reclamant a criteriilor de admisibilitate privind epuizarea căilor de recurs interne şi respectarea termenului de şase luni; obiectul cererii.
Cererea trebuie însoţită de copii ale tuturor documentelor pertinente, în special ale deciziilor, judiciare sau de altă natură, privind obiectul cauzei. În caz de nerespectare a obligaţiilor privind conţinutul cererii şi actele însoţitoare, cererea nu poate fi înregistrată şi nici examinată de CEDO.
În plus, reclamantul trebuie să furnizeze toate elementele, în special documentele şi deciziile anterior indicate, permiţând să se stabilească dacă sunt întrunite condiţiile de admisibilitate privind epuizarea căilor de recurs interne şi respectarea termenului de şase luni, şi să indice dacă a supus capetele sale de cerere unui alt organ internaţional de anchetă sau de reglementare.
Cererea este considerată ca fiind introdusă la data primei comunicări a reclamantului. Acesta trebuie să informeze CEDO de orice schimbare a adresei şi de orice fapt pertinent pentru examinarea cererii sale.
Important de retinut Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, altfel spus, Curtea nu poate fi sesizată cu o cauză privind încălcarea drepturilor omului decât în ultimă instanţă, adică după parcurgerea şi epuizarea completă a procedurilor interne existente.
Capital – Editia nr.15, data 16 aprilie 2008
