Ce NU avem voie să facem de Sfânta Parascheva, 14 octombrie?
Sfânta Parascheva este una dintre cele mai iubite sfinte de către comunitatea creștin ortodoxă. Anual, mii de pelerini de pretutindeni vin să se închine la moaștele sale, depuse la Catedrala Metropolitană din Iași.
A moștenit o mare avere de la părinții ei, însă a dăruit-o săracilor și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a retras „în adâncul pustiei”, unde a devenit „mireasa” Lui Hristos. Datorită bunătății inimii ei, Dumnezeu i-a binecuvântat rămășițele, transformându-le în moaște făcătoare de minune.
Pe lângă tradiția pelerinajului, românii respectă anumite superstiții populare și obiceiuri creștine în această zi specială. Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită anual pe data de 14 octombrie.
În tradiția populară, Sfânta Parascheva este poreclită „Vinerea Mare de Toamnă”, „Sfânta Vineri” și „Vinerea celor 12 vineri”. Este poreclită așa pentru că numele ei, „Paraskevi”, provine din limba greacă și înseamnă „a cincea zi a săptămânii, vineri”.
În folclorul popular, este interzis lucrul în câmp, spălarea hainelor, cusutul, torsul și țesutul de Sfânta Cuvioasă Parascheva. Ea este considerată ocrotitoarea apelor. În anumite zone din România, se obișnuiește să se așeze icoana ei lângă fântâni și izvoare pentru protecție.
În plus, ea aduce ploi binefăcătoare și spor în recoltele agricultorilor.
Ce NU avem voie să mâncăm de Sfânta Parascheva?
Pe 14 octombrie, se obișnuiește să se ofere pâine făcută din grâu nou și must. Ea trebuie dăruită celor săraci sau împărțită comunității în semn de milostenie.
Pâinea din grâu nou și must simbolizează bunătatea Sfintei Parascheva. Întrucât, în prezent, oamenii nu mai coc pâine acasă, se obișnuiește să se împartă covrigi sau colaci.
În plus, se poate bea must.
De Sfânta Parascheva este bine să nu măncâm carne. De niciun fel. Nici ouă și produse lactate. Nu avem voie nici mezeluri sau conserve din carne pentru că au grăsimi de origine animală în ele.
De altfel, este de preferat să nu bem alcool, doar must. Conţinutul de alcool din sucul de struguri variază în funcţie de câte zile au trecut de la momentul în care a fost făcut. Cel mai bun este cel proaspăt stors. Atunci, nu conţine deloc alcool sau cel mult 1%. După trei/patru zile, mustul fermentează, prinde un gust acrişor, iar gradul de alcoolemie crește spre 4%.