Sfântul Apostol Andrei, „Cel dintâi chemat”

Născut în Betsaida Galileia, pe țărmul Lacului Ghenizaret, la nord de Israel, Sfântul Andrei era fratele lui Simon Petru. Ambii erau pescari, lucrând împreună cu tatăl lor, conform relatărilor din Sfânta Scriptură.

Alături de ceilalți Apostoli, Sfântul Andrei l-a urmat pe Mântuitorul și l-a însotit pe drumurile Țării Sfinte. A fost martor la numeroasele minuni pe care Hristos le-a săvârșit pe pământ, precum și la Patimile Și moartea Sa, încercând o durere profundă.

Credința Sfântului Andrei a rămas, încă, neclintită, iar Hristos i s-a arătat împreună cu ceilalți apostoli în ziua Învierii.

După Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au tras la sorți pentru a-și stabili teritoriile de misiune. Sfântului Andrei i-au revenit Scytia și Asia Mică.

Potrivit tradiției, el a propovăduit credința creștină pe teritoriul Dobrogei de astăzi, înființând comunități creștine și răspândind cuvântul Evangheliei printre geto-daci.

Sfântul Andrei a fost martirizat la Patras

Sfântul Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia, fiind răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”. Anul exact al morții sale nu este cunoscut, dar se presupune că a avut loc în timpul persecuțiilor ordonate de Nero (54-68) sau Dioclețian (81-96). Conform Sinaxarului, pe 3 martie 357, moaștele sale au fost mutate de la Patras la Constantinopol, din porunca împreceputului Constantiu, fiul Sfântului Constantin cel Mare.

Acestea au fost așezate în biserica Sfinților Apostoli, alături de moaștele Sfântului Luca Evanghelistul și ale Sfântului Timotei.

„Apostolul Lupilor” și Tradițiile Populare

Deși documentele istorice despre trecerea Sfântului Andrei pe meleagurile românești sunt limitate, tradiția populară păstrează amintirea vie prin colinde, legende și obiceiuri.

Este numit „Apostolul Lupilor” datorită faptului că a propovăduit Evanghelia geto-dacilor, care aveau lupul ca simbol și steag de luptă. Se spune că un lup mitic l-ar fi condus pe Sfântul Andrei către o peșteră din Dobrogea, unde s-a adăpostit și a propovăduit credința creștină.

Această peșteră, situată la 4 kilometri de localitatea Ion Corvin, județul Constanța, este considerată astăzi un loc sfânt. În 1944, peștera a fost transformată în biserică datorită eforturilor Episcopului Tomisului, Chesarie Păunescu.

Ocrotitorul României

Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei a fost adus în România de două ori: în 1996, la Iași, de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, și în 2011, la București, de hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

Ulterior, moaștele au fost duse și la Sibiu și Alba Iulia, prilejuind momente de profundă evlavie pentru credincioși.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1995, ca ziua de 30 noiembrie să fie marcată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Patru ani mai târziu, ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare națională, prin Hotărârea Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

Sărbătoarea Onomastică

Aproximativ 970.000 de români între care 535.919 bărbați și 435.380 de femei – care poartă numele de Andrei, Andreea sau derivate ale acestora – își sărbătoresc onomastica pe 30 noiembrie, potrivit Ministerului Afacerilor Interne. Dintre aceștia, cei mai mulți bărbați poartă numele de Andrei (507.220), iar cele mai multe femei poartă numele de Andreea (347.210).

Tradiții și Superstiții de Sfântul Andrei

Ziua Sfântului Andrei este învăluită în numeroase tradiții populare. Se spune că în această zi nu trebuie să te ocupi de treburile casnice, cum ar fi spălatul, măturatul sau prelucrarea lânii, pentru a evita paguba. Alte interdicții includ:

  1. Evită treburile casnice: Este interzis să te ocupi de treburi gospodărești, deoarece se crede că acest lucru poate atrage paguba.
  2. Nu coase sau tricota: De asemenea, nu este permis să prelucrezi lâna, să speli sau să mături în această zi.
  3. Nu da nimic cu împrumut: În ziua de Sfântul Andrei, este recomandat să nu dai obiecte cu împrumut pentru a evita legarea farmecelor.
  4. Evită certurile: Nu este bine să te cerți cu alte persoane. Dacă ai neînțelegeri, este momentul potrivit să te împaci.
  5. Nu dormi excesiv: Se spune că dormitul în această zi poate atrage o stare de amorțeală pentru tot anul.
  6. Femeile să nu se pieptene: Conform tradiției, femeile ar trebui să evite să se pieptene pentru a preveni ghinioanele în anul ce urmează.