Sfântul Dimitrie, sărbătoarea începutului iernii
Astăzi, 26 octombrie, este mare sărbătoare pentru români: Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Ce este interzis să faci azi și care sunt superstițiile?
Astăzi, pe 26 octombrie, celebrăm o sărbătoare plină de semnificații pentru spiritualitatea românească. Această zi reunește tradiții și obiceiuri străvechi, conectându-ne cu tărâmurile strămoșești. În acest moment sacru, ne amintim că fiecare ritual ne învață despre interconexiunea cu divinitatea și cu generațiile din trecut.
Cine a fost Sfântul Dimitrie
Sfântul Dimitrie s-a născut în Tesalonic, în secolul al III-lea, într-o perioadă tumultuoasă, marcată de persecuția creștinismului. Părinții săi, cripto-creștini (din greaca veche „kryptos” – „secret”, „ascuns”), l-au educat în spiritul credinței, iar Dimitrie a crescut cu o dragoste profundă pentru Dumnezeu. De tânăr, el a fost un om cult, cu un caracter onest și drept, ajungând la o vârstă fragedă guvernator al Tesalonicului.
Deși avea un rang înalt, Dimitrie nu s-a temut să-și mărturisească credința în Hristos, chiar și în fața împăratului Maximian, un cunoscut persecutor al creștinilor. Curajul său l-a costat libertatea; a fost închis și, în cele din urmă, martirizat, conform Creștinortodox.ro.
Legenda spune că, după moartea sa, din mormântul său a izvorât mir, o substanță uleioasă și parfumată, cunoscută pentru puterile sale tămăduitoare. De aici provine și denumirea de „Izvorâtorul de Mir”. Sfântul Dimitrie este considerat protectorul Tesalonicului, al agricultorilor, al păstorilor și al celor care suferă.
Tradiții și obiceiuri de Ziua Sfântului Dimitrie
În credința populară, Sfântul Dimitrie este vestitorul iernii și protectorul păstorilor. În timp ce Sfântul Gheorghe aduce primăvara, Sfântul Dimitrie usucă pădurile și semnalează sosirea gerului. De Sfântul Dimitrie, căldura pătrunde în pământ, iar frigul se instalează.
Un obicei remarcabil din ajunul sărbătorii este „Focul lui Sâmedru”. În noaptea de 25 octombrie, oamenii aprind focuri în curți sau pe dealuri, iar cei care sar peste flăcări vor fi sănătoși și feriți de necazuri.
Focul alungă fiarele și aduce rodnicie, iar cenușa și cărbunii se aruncă în grădină după stingere. Femeile împart covrigi, nuci, mere, pâine, struguri și prune uscate celor care sar peste foc. De asemenea, în această zi se pomenesc morții, iar coliva și colacii în formă de cruce sunt dăruiți în memoria lor.
Astăzi însă, sunt şi lucruri interzise, potrivit tradiţiilor populare. Oamenii nu trebuie să lucreze pământul, pentru a evita atragerea ghinionului și a proteja recoltele viitoare.
Cine spală hainele în ziua de Sfântul Dimitrie, îl va mânia pe acesta, se crede în popor. Iar Sfântul va trimite apoi vremea rea.
Nu în ultimul rând, este interzis să se împrumute bani de Sfântul Dimitrie. Acest gest va aduce ghinion tot anul, mai spun tradiţiile.
Rugăciune către Sfântul Dimitrie
„Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, purtătorule de biruință, ajută-mă și mie, robului tău (numele), în lupta cu patimile și cu ispitele, ca să pot birui cu ajutorul tău și să dobândesc cununa mântuirii. Roagă-te lui Dumnezeu pentru mine, ca să mă păzească de toate relele și să mă întărească în credință, nădejde și dragoste. Amin.”
Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Dimitrie?
Numele Dimitrie își are rădăcinile în limba greacă, făcând referire la vechea zeiță Demetra (în greacă: Δημήτηρ) era zeița agriculturii în mitologia greacă, adesea reprezentată cu grâne sau o torță, printre alte simboluri. În contextul creștinismului, a apărut forma masculină Demetrios, uneori explicată ca o prescurtare a termenului „demometer, ” însemnând „mama poporului” (demos = popor, meter = mamă), pronunțată în greaca modernă ca dimomitir.
În limba română, pe lângă variantele masculine Dumitru și Dimitrie (cu prescurtări precum Mitrea, Mitru, Mitu, Dima și diminutive precum Mitruș, Mitruț, Mitrel, Mitrică, Mituș, Mitel, Mitică, sau chiar Mitty, influențat de cultura occidentală), există și forma feminină Dumitra, de la care derivă diminutivele Mita și altele.
Conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, 269.352 de români își sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie, cu cel mai frecvent prenume masculin fiind Dumitru – aproape 219.000 de persoane. Dintre aceștia, 33.536 sunt femei, iar 235.816 sunt bărbați care își sărbătoresc onomastica în această zi.
