La data de 23 aprilie îl prăznuim pe Sfântul Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai iubiți sfinți din calendarul ortodox.

Născut în Capadocia, în timpul domniei împăratului Dioclețian, în secolul al IV-lea, Sfântul Gheorghe cel Mare a fost crescut de părinți creștini. A devenit soldat în slujba împăratului și a trăit direct persecuția creștinilor care a început în anul 303.

A fost întemnițat pentru convingerile sale religioase după ce și-a declarat credința în Hristos. În ciuda torturii la care a fost supus, a refuzat să renunțe la credința sa creștină și a fost decapitat la 23 aprilie, zi în care este sărbătorit în prezent.

În iconografie, Sfântul Gheorghe este adesea reprezentat călare pe cal și ucigând un balaur. Legenda din spatele acestei imagini spune că Sfântul Gheorghe a salvat orașul Silena din provincia Libia, care fusese terorizat de un balaur.

Imaginea triumfătoare a sfântului reprezintă un simbol al curajului în lupta împotriva răului. Cele mai multe reprezentări ale Sfântului Gheorghe îl arată purtând o mantie roșie, care este culoarea tradițională a martirilor. De asemenea, el este reprezentat ca un războinic pedestru sau lider militar care ține o cruce în mâna dreaptă și o sabie în mâna stângă.

În unele icoane, Sfântul Gheorghe este însoțit de alți doi sfinți militari, Teodor-Tiron și Dimitrie.

Tradiții și superstiții de Sfântul Mucenic Gheorghe

Pentru a sărbători ziua Sfântului Gheorghe, o tradiție comună este de a împodobi casa cu plante, semnificând întinerirea naturii. Tipul de plante folosite variază în funcție de regiune. De exemplu, în Muntenia se folosesc ramuri de stejar sau de pară, în timp ce în Transilvania se folosesc sparanghelul verde și castă. În Banat, pentru decorarea caselor se folosesc frunze de frasin, fag sau gorun.

Potrivit etnologului Ania Moldoveanu, în tradiția populară, aceste plante sunt considerate protecții simbolice împotriva spiritelor rele. O altă practică obișnuită este ca oamenii să se scalde în apă curgătoare înainte de răsăritul soarelui, despre care se crede că spală tot răul și asigură o sănătate bună pentru tot anul.

Conform tradiției, semănatul busuiocului înainte de răsăritul soarelui aduce onoare celor care îl cultivă. Se crede că spălarea roua de pe busuioc aduce respect din partea celorlalți. De asemenea, se crede că cei care dorm în această zi se vor simți somnoroși pentru restul anului, similar cu modul în care dorm mieii.

Gunoiul colectat în ziua de Sfântul Gheorghe este adesea pus la rădăcinile copacilor pentru a-i ajuta să crească mai puternici. Plantele medicinale sunt, de asemenea, adunate de pe câmpuri și păstrate pentru a fi folosite pe tot parcursul anului.

Dacă există o cantitate semnificativă de rouă sau grindină în ziua de Sfântul Gheorghe, se crede că este un semn al unui an roditor. În schimb, dacă plouă, se crede că grâul și fânul vor fi din belșug, potrivit credinței populare.

Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe

Potrivit Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, peste un milion de români poartă numele Sfântului Gheorghe Mare, fiind vorba despre 684.178 de bărbați și 373.200 de femei.

Cele mai frecvente nume pentru bărbați sunt:

  • Gheorghe (424.268 de persoane)
  • George (158.802 de persoane)
  • Georgian ( 29.020 de persoane)
  • Gheorghiţă ( 21.750 de persoane)
  • Georgel (12.490 de persoane)
  • Gigi (8.798 de persoane)
  • Gigel (5.958 de persoane)
  • Georgică (5.259 de persoane)
  • Gică ( 4.909 de persoane)
  • şi Ghiţă (4.203 de persoane).

Pentru femei, cele mai comune nume sunt:

  • Georgiana (154.632 de persoane)
  • Georgeta (118.103 de persoane)
  • Gheorghiţa (25.485 de persoane)
  • Gina (21.288 de persoane)
  • Gherghina (15.496 de persoane)
  • Geta (14.604 de persoane)
  • Giorgiana (10.335 de persoane)
  • Gica (5.998 de persoane)
  • Ghiorghiţa (1.640 de persoane)
  • Georgica (1.511 de persoane)
  • şi Gicuţa (864 de persoane).